Parenting

7 Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței emoționale

23/06/2017
Jocuri pentru dezvoltarea emoțiilor

Timpul petrecut acasă, în familie, este foarte important pentru noi. Mai ales după ce suntem cu toții plecați întreaga zi, când ne adunăm seara încercăm să petrecem timp de calitate, împreună (pe cât posibil în formulă completă).

De curând am realizat că, față de lunile trecute, reușim să ajungem acasă mult mai devreme decât o făceam înainte (noul traseu și traficul de vacanță chiar ne ajută) – avem cam 1,5 ore în plus, ceea ce e grozav!

Da, în aproape fiecare seară trebuie să facem ceva de mâncare și alte activități casnice, însă încerc să îi implic și pe băieți astfel încât să ne rămână timp pentru diverse jocuri interesante. (Sincer, nu am idee cum va fi peste câteva luni, când va apărea noul membru în familie… dar vom vedea atunci cum vom reuși să ne adaptăm.)

Sebi este un copil uimitor (ca mulți alți copii, sunt sigură), din multe puncte de vedere. Însă în acest articol mi-am propus să scriu despre emoții. Prichi a învățat de mult să recunoască emoțiile, atât ale celor din jur cât, cel mai important, pe ale sale.

Ceea ce este absolut fascinant! Nu știu câți adulți sunt în stare să își recunoască emoțiile, să le accepte și să le verbalizeze… Acum, sincer, nu știu dacă asta o fi avut vreun impact, însă mai scriam eu că Sebi a avut foaaaarte puține tantrumuri în toți acești +3ani ai săi. Dar tind să cred că recunoașterea emoțiilor l-au ajutat într-o anumită măsură.

Cum a învățat Sebi despre emoții? Prin joacă, bineînțeles! Atât acasă cât și la grădiniță a avut parte de diverse activități care l-au ajutat la înțelegerea și verbalizarea diverselor stări (atât cât a putut el).

La început am avut materiale/cartonașe/cărți după care am început să povestim pe baza cărților citite și, când a ajuns la etapa de dezvoltare a imaginației suficient de bine, am făcut diverse jocuri pe această temă.

Despre aceste jocuri aș vrea să scriu în continuare. Vă propun în continuare o listă cu jocuri scurte, ce pot fi adaptate la nevoie în funcție de vârsta copilului și nivelul său de înțelegere. Acestea îl pot ajuta pe cel mic să își dezvolte inteligența emoțională, intuiția și creativitatea, răbdarea și atenția.

 

  1. Mimăm emoții

Pe rând, fără cuvinte, trebuie să mimăm câte o emoție – prin expresiile feței, prin mișcările corpului, exagerând gesturile astfel încât să nu fie foaaaarte greu de recunoscut. Celălalt, bineînțeles, trebuie să ghicească starea transmisă și, pe cât posibil, să povestească ce a înțeles din toată ”sceneta”.

De exemplu, cu gura până la urechi și dinții la vedere țopăi de pe un picior pe altul = fericire. Alt exemplu, stau cu mâna pe ureche, fața mimează plânsul, mă chircesc = supărare de la durere.

Provocarea mare la acest joc este ca atunci când mimează Sebi să nu vorbească și să transmită și altceva în afară de fericire/bucurie. 😀

 

  1. Obstacole și încredere

Pentru că avem spațiu suficient în casă și ne permitem (când va crește iarba suficient va fi interesant de organizat și afară), amenajăm un soi de traseu cu obstacole. (Am grijă să plasez doar obstacole mici / moi, care să nu pună probleme dacă nu le putem evita. 😀 )

Pe rând, ne legăm la ochi și ne lăsăm cu toată încredere pe mâna celuilalt – ne ținem de mână și navigăm cu grijă pe lângă obstacole. Schepsisul este că nu vorbim deloc! (Chicotitlul nu înseamnă vorbit! :P) Ne ”dirijăm” doar trăgând/împingând/conducând ușor de mâna celui legat la ochi.

Astfel, căpătăm mai multă încredere unul în celălalt, ne dezvoltăm comunicarea non-verbală (capitol la care stăm foarte bine oricum 😀 ).

Când se întâmplă să ne împiedicăm, încerc să deschid o discuție – de ce ne-am împiedicat, cum puteam evita, aveam nevoie de celălalt, etc.?

Aștept să mai crească puțin prichi să încercăm varianta evitării obstacolelor fără atingere, doar prin ghidare verbală. 🙂 Cu siguranță va fi foarte interesant!

 

  1. Plușul zburător

Acest joc se lasă cu muuuult râs și multe întreruperi.

Jocuri pentru dezvoltarea emoțiilor

Luăm o jucărie de pluș, pe care o aruncăm de la unul la celălalt. Când prindem plușul, spunem primul cuvânt care ne trece prin minte. Astfel, punem la lucru spontaneitatea și creativitatea, lăsându-se de multe ori cu hohote de râs pentru că…

– Masină de poisie!

– Avion!

– Meto! (de fapt e autobuzul de la Metro, de care e fascinat 😀 )

– Banană!

– Daaaaa, stai mami, mă duc să iau o banană de ia bucătăie!

Pauză – se duce, își ia banana, aștept să o înfulece, continuăm:

– Abatui! E cuioaia mia piefeiată!

– Tocăniţă! (Mda, mă gândeam la meniul pentru cină…)

– Țe-i aia ”tocănisă”, mami?

Pauză – expicații, continuam:

– Grădină!

– Caca!

– Maro!

– Nu, mamiiiii! Fac caca!!!

Pauză – caca la baie, continuăm…

 

  1. Cum a fost ziua de azi?

Partea frumoasă la această activitate (că nu e un joc propriu-zis) este că a devenit parte din rutină zilnică la inițiativa lui Sebi!

Seara, după ce terminăm cu ritualul pregătirii pentru somn și închidem lumina, povestim în șoaptă despre ziua care a trecut, pe rând: cum ne-am petrecut ziua, ce activități am făcut, ce am mâncat, ce ne-a plăcut cel mai mult din toată ziua, dacă ne-a supărat ceva/cineva etc.

Profităm astfel să rememorăm ziua care tocmai se încheie, să ne spunem că ne-a fost dor unul de celălalt (dacă a fost cazul), să ne exprimăm supărările și să povestim situațiile care le-au generat, să ne exprimăm mulțumirile și împlinirile etc.

Jocuri pentru dezvoltarea emoțiilor

Astfel, dezvoltăm recunoștința, identificarea stărilor de peste zi, uneori influențăm visele ce urmează, conștientizăm bucuriile mici de zi cu zi etc. (Bonus, este un exercițiu extraordinar și pentru noi, cei mari!)

De multe ori nu ne oprim aici și continuăm – ce planuri ai pentru ziua de mâine? 🙂

 

  1. ”Ne-nvârtim pân-amețim”

Acest joc este mai fun de jucat cu mai mult de două persoane pentru că…

Stabilim 2-3 reguli (momentan, urmând să adăugăm mai multe pe măsură ce prichi va fi pregătit) de genul:

  • când strig ”pisică” vă lingeți mânuța
  • când bat din palme săriți de două ori
  • când zic ”veselie”, râdeți ”Ha, ha, ha!” (”Fa, fa, fa!” cum îi iese lui Sebi 😛 )

Până semnalizez cele stabilite, cânt în timp ce restul aleargă fără scop ”Ne-nvârtim, ne-nvârtim, ne-nvârtim pân-amețim!”. Iar când amețesc și se dezechilibrează se lasă cu muuuuult râs. 🙂

 

  1. Dacă aș fi…

Sebi a avut o luuuungă perioadă când a fost… copac. 😀

Am profitat de această alegere a lui pentru a ne imagina diverse scenarii de tipul:

  • dacă tu ești copac, mami ce este?
  • dacă ești copac, unde ai fost plantat?
  • dacă ești copac, nu îți este cald vara, cu toate frunzele în coroană?
  • dacă este copac, cum te simți iarna, când nu mai ai frunze deloc și afară este frig?

Adaptăm jocul și îl mai întreb din când în când ”Ce ți-ai dori să fii acum?” și inventând întrebări în funcție de alegerea lui. (Iată un joc foarte bun de jucat în mașină, la drumuri mai lungi. 😉 )

 

  1. Micul actor

În funcție de inspirația de moment, inventez o poveste scurtă (recunosc, tati se pricepe mai bine la inventat povești 😀 ), Sebi ascultând acțiunea și încercând să o mimeze.

De exemplu, când furnica harnică se chinuie să care în spinare un grăunte maaaaare, micuțul merge aplecat, cu greutate. Când ursulețul este fericit că își vede părinții după o zi de aventuri, micuțul vine la îmbrățișat.

Astfel, lucrăm la dezvoltarea spontaneității (chiar dacă la început îi dau indicii în ceea ce privește mimarea) și improvizației. Este foarte distractiv (mai ales pentru el) când schimbăm rolurile și el este cel care inventează povestea iar eu o mimez. 🙂

 

Sper să vă fie de inspirație câteva din ideile noastre de jocuri destinate dezvoltării inteligenței emoționale mai ales că, în primul rând, majoritatea reprezintă sursă de muuuult râs și voie bună, atât de benefice după o zi întreagă petrecută separați.

Ca rezultate, depinde mult de la un copil la altul, de răbdarea pe care o are cu o anumită activitate, de disponibilitatea celor implicați. Noi nu le facem atât de des pe cât mi-aș dori, însă nu depinde totul de mine. Cu toate acestea, rezultatele sunt cât se poate de vizibile.

Zilele trecute, trebăluiam prin casă, Sebi era la baie (pe wc) și striga ceva la mine. Eu nu înțelegeam ce, m-am dat mai aproape și l-am rugat să repete. A mai strigat încă o dată:

– Mami, îmi piațe mult ziua de azi!

Auzim asta destul de des în ultima vreme, fără să îl întrebăm noi ceva. Și e absolut minunat! (Mai multe detaliem seara, înainte de culcare.) 🙂

 

Sursa foto: pixabay.com

Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

You Might Also Like

3 Comments

  • Reply Natalia Dabija 23/06/2017 at 10:57

    Ce jocuri faine! Mi-a placut mai ales acel cu ursuletul zburator, pentru e distractiv si usor de pus in practica 🙂

  • Reply Vally Munteanu 25/06/2017 at 22:27

    Foarte tare! Un articol super util de cabd cautam răspunsurile la întrebările mele!!! Și le-am și pe toate grămadă

  • Reply #49 Inspirația săptămânii (8 - 14 iulie 2017) | Cristina Oțel 14/07/2017 at 21:37

    […] ”7 Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței emoționale” – Nu există prea multă inspirație pentru joacă. Ever! […]

  • Leave a Reply