Despre autodiversificare (BLW) – întrebări de la mame și răspunsuri de la autoarele “Baby-led Weaning” I

autodiversificare

Anul trecut, cu ocazia înregistrării a 25.000 de membri în cei 5 ani de existență (la mulți ani și la mai mare!), grupul de Facebook BLW Romania le-a oferit membrelor sale o întâlnire virtuală minunată – o zi întreagă în care autoarele cărții despre autodiversificare (”Diversificarea naturală” – Gill Rapley și Tracey Murkett) au răspuns întrebărilor mamelor.

Despre acest grup, din câte știu eu, este cea mai mare comunitate din țară pe această temă, membrii săi activi făcând eforturi constante pentru a menține direcția recomandărilor acestei abordări de diversificare. Cei care doresc informații, studii și recomandări, au la dispoziție o mini-bibliotecă virtuală cu fișiere foarte interesante și folositoare.

Am extras selectiv aici câteva din aceste întrebări interesante (adică majoritatea, de aceea articolul are două părți), recunoscând multe dintre dilemele, problemele și incertitudinile cu care se confruntă mamele ce au ales calea autodiversificării (sau care au în plan să o facă).

 

  1. Ce texturi ar fi potrivite pentru începerea autodiversificării?

Am înțeles că ar trebui să începem cu fructe și legume, finger-food, carne, lactate, ouă. Însă ce texturi ar fi mai potrivite să îi oferim în această etapă de început, astfel încât să și putem găti pentru întreaga familie?

Tracey Murkett Majoritatea texturilor sunt potrivite pentru copii – la început ei doar au nevoie de ceva suficient de ferm pentru a putea ține în mână și suficient de moale pentru a putea mușca sau suge.

Astfel, legumele făcute la aburi puțin mai tare decât al dente, carnea gătită foarte fragedă, fructele proaspete – toate acestea sunt foarte bune. Cei mici au nevoie de bucăți suficient de mari pentru a le putea ține în pumn, din care să iasă o parte.

Gândiți-vă la ceea ce mâncați de obicei – multe mese nu au nevoie să fie adaptate foarte mult. Iar cu cât experimentează mai multe texturi, cu atât au mai multe oportunități de a învăța.


 

  1. În diversificarea clasică se recomandă introducerea oului după 8-9 luni iar a cărnii de porc după 2 ani. Am citit în carte că în autodiversificare acestea se pot introduce încă de la început.

Care este diferența? Această recomandare are la bază studiile OMS?

Tracey Murkett Încă există multe informații depășite, oferite mamelor! Orice fel de carne este în regulă și poate reprezenta o sursă importantă de zinc și fier pentru bebeluș.

Carnea de vită, porc sau miel gătite la foc scăzut, sau carnea tocată din chifteluțe sau burgeri home-made pot fi ușor manevrabile de cei mici. Este suficient să îndepărtați zgârciurile și oasele mici înainte de a le oferi.

Chiar dacă nu mănâncă foarte mult la început, bebelușii tot sug zeama, experimentând arome și texturi noi.


 

  1. Există o anumită cantitate / porție pe care un toddler ar trebui să o mănânce la o masă? Sau este în regulă dacă nu doresc să mămânce nimic toată ziua?

Tracey Murkett Este foarte des întâlnită situația când toddlerii mănâncă mai puțin decât ne așteptăm, iar majoritatea dintre aceștia par să supraviețuiască – și să prospere. Nu există cantități ”corecte” deoarece fiecare copil este diferit, nivelul de activitate este diferit, metabolismul este diferit și apetitlul este complet diferit.

Dacă un copil este bine și fericit, chiar dacă nu mănâncă mult (sau chiar nimic o zi întreagă) nu este o problemă. Dacă cel mic nu s-ar simți bine, ar avea și alte simptome.


 

  1. Fetița mea are aproape 1 an și adoră să arunce cu mâncarea pe jos. Am încercat diferite alimente și texturi, se descurcă foarte bine să le manevreze, însă ia o îmbucătură după care aruncă pe jos ce rămâne pe masă, cerând o altă bucată.

Probabil crede că este un joc amuzant, însă devine din ce în ce mai rău. Când am început autodiversificarea a mâncat foarte bine. Acum nu mănâncă aproape nimic și efectiv refuză orice combinație de mâncare ce conține carne.

Rudele tot insistă să o hrănim cu lingurița pentru că și-a pierdut interesul față de mâncare, însă eu am înceredere în abilitățile ei de a alege dacă îi place un aliment sau nu. Zilnic petrec peste 5 ore în bucătărie, doar pentru a-i putea oferi mâncăruri diferite din care să aleagă.

O alăptez în continuare, însă sunt convinsă că nu are nimic de-a face cu cantitatea de mâncare pe care o consumă singură (chiar dacă mulți spun că după înțărcare va începe să aprecieze mai mult solidele).

Tracey Murkett Mulți copii mănâncă mai puțin în jurul vârstei de un an, pe măsură ce ritmul de creștere începe să încetinească, chiar dacă noi ne-am aștepta ca ei să mănânce mai mult. De asemenea, se întâmplă adesea ca atunci când le ies dinții, copiii mănâncă mai puține solide și sug mai des. În general, atâta timp cât cei mici sunt bine și sănătoși, rareori apetitul scăzut poate reprezenta o problemă.

Cu toate că nu pot face recomandări în legătură cu un copil pe care nu l-am văzut, s-ar părea că fetița ta are foarte multă energie. Nu este nevoie să îi oferi atât de multe variante de mâncare – de fapt, cea mică se poate simți copleșită de alegeri și să le arunce de pe masă pentru a se concentra la 2-3 alimente din care ar fi interesată. Sau, cum ai spus și tu, poate fi un joc – un fel de experiment pentru a vedea ce se întâmplă când aruncă pe jos cu diverse și dacă va mai primi în continuare.

Ai încercat să pui o mușama pe podea și pur și simplu să îi oferi înapoi ce a aruncat pe jos? Astfel, nu va mai fi nevoie să gătești atât de mult!

Sunt de acord cu tine, înțărcarea înainte ca un copil să fie pregătit rareori aduce vreo schimbare în alimentație, iar dacă vă opriți și cea mică va mânca în continuare puțin, va pierde o sursă importantă de nutriție.

Cel mai probabil aceasta este doar o fază – încercând să nu îi acorzi prea multă atenție și să nu insiști să mănânce mai mult vă va ajuta să treceți mai repede peste.

Gill Rapley Ai dreptate: la un an, aruncarea mâncării (intenționate, nu scăparea acesteia accidentală) este cel mai probabil un joc. (Iar copilul tău presupune că și ție îți face plăcere!)

Însă ar putea fi și o metodă prin care să îți spună ”Chiar nu îmi este foame – de ce nu înțelegi?”

O mamă pe care am cunoscut-o a rezolvat problema oferindu-i copilului doar o cantitate mică de mâncare. Dacă o mânca, îi mai oferea însă dacă o arunca nu i-o oferea înapoi. O punea pe o faefurie separată, explicându-i că acolo trebuie pusă mâncarea nedorită. În curând, copilul a început să întindă mâncarea pe care nu o dorea, în loc să o arunce. (De asemenea, a început să arunce ceva mai puțin, deoarece a înțeles că mâncarea aruncată nu o va mai primi înapoi!)


 

  1. Cum mă pot contrazice cu persoanele (doctorii) care afirmă că bebelușii înghit bucăți de alimente fără a le mesteca temeinic înainte, afectându-le sistemul digestiv?

Gill Rapley Mestecatul are două roluri: să pregătească mâncarea pentru a fi mai ușor de înghițit și să înceapă procesul de digestie (amestecând mâncarea cu salivă).

Cu toții înghițim din când în când bucăți de mâncare pe care nu le-am mestecat temeinic – dar pentru că le putem înghiți, înseamnă că le-am mestecat suficient!

Hrănind copiii cu lingurița sau cu piureuri, alimentele nu petrec aproape deloc timp în gură – sunt înghițite imediat. În schimb, copiii autodiversificați petrec mult timp lingând și sugând mâncarea, acoperind-o cu salivă. Aceasta ar trebui să ajute la digestie, nu să o împiedice!

Uneori oamenii spun că deoarece văd bucăți de mâncare în scaunul copilului înseamnă că de fapt nu au digerat-o. Asta poate fi adevărat, însă ni se întâmplă tuturor cu porumbul, de exemplu, și se pare că tot extragem ceva bun din el!

Aș spune că faptul că nu putem vedea alimentele pasate în scaunul copilului nu înseamnă că le-a și digerat – înseamnă doar că arată la fel ca atunci când ”au intrat”!

Serios acum, cred că este perfect rezonabil să cerem medicilor dovezi că înghițirea de bucăți este periculoasă. Nu știu să existe vreun studiu care să afirme acest lucru.


 

  1. Fetița meu de 22 de luni nu mănâncă fructe aproape deloc. Abia mănâncă banană, pepene roșu și struguri. Nu am idee cum să o fac să mănânce fructe (sau smoothie-uri). Singura modalitate sub care le acceptă este sub formă de suc natural, însă încerc să evit să i le ofer astfel datorită nivelului ridicat de zahăr. Cum o pot convinge să guste fructe proaspete?

Tracey Murkett Fructele sunt nutritive și sănătoase, însă nu trebuie neapărat să fie consumate în cantități mari. Dacă cei mici au o dietă variată de obicei, aceștia ar putea fi destul de bine hrăniți și ar putea să nu aibă nevoie de acei nutrienți din fructele pe care nu le doresc.

În zilele noastre este disponibilă o vaietate mare de fructe, iar așteptările noastre sunt ca cei mici să le accepte cu plăcere. Spui că micuța ta mănâncă totuși câteva fructe, chiar dacă nu o face în cantitate mare. Ea poate fi perfect sănătoasă fără niciun fruct, sau cu legume în schimb.

Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să îi arăți cât de mult îți plac ție fructele, fără să pui vreo presiune pe ea sau să faci mare caz din asta. Dacă ai acces la un loc de unde ați putea culege împreună câteva fructe, direct de la sursă, poate fi foarte amuzant (mai ales cu un copil mai mare), însă nu este cazul să o forțezi să mănânce fructe.


 

  1. Am un băiețel de 2 ani și 4 luni și o fetiță de 5 luni, ambii alăptăți. Cel mare refuză deseori mâncarea, chiar dacă îi este foame. Îmi puteți recomanda abordări pentru a avea succes în a-l reîmprieteni cu mâncarea?

Tracey Murkett Nu este neobișnuit ca un copil mic să refuze mâncarea din când în când. Cu toate că nu pot comenta despre un copil pe care nu l-am văzut, este destul de obișnuit ca cei mici să aibă un apetit mai scăzut decât cred părinții lor (chiar dacă aleargă cât e ziua de lungă). Uneori, cer mai puțină mâncare atunci când nu se simt bine sau când le ies dinții.

Copiii mici nu se înfometează intenționat, iar dacă sunt în continuare alăptați au o ”plasă de siguranță” nutrițională fantastică.

În general, păstrând mesele relaxate, fără așteptări privind cantitatea mâncată, fără presiuni sau emoții (nu arătați că sunteți îngrijorați!) înseamnă că cei mici pot începe să mănânce din nou atunci când sunt pregătiți, fără ca acest lucru să devină un soi de bătălie.

 


Urmează…

Despre autodiversificare (BLW) – întrebări de la mame și răspunsuri de la autoarele “Baby-led Weaning” II

 


Te-ar putea interesa și…

Distracție la masă – experiența (auto)diversificării lui Sebi


Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

Leave a Reply