Gradina zoologica din Viena – Schonbrunn

Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn

Mi-am amintit că am uitat… am uitat să povestesc despre experiența noastră la grădina zoologică de la Schonbrunn, din Viena. Am dat din întâmplare peste fotografiile de acolo și mi-am amintit. 🙂

Așadar, la începutul lui septembrie am fost la Viena, special pentru a ajunge la Schonbrunn, după experiența foarte plăcută pe care am avut-o la Bioparco din Roma. Da, am bătut drum lung până acolo, da, am stat puțin prin zonă și da, ne-am atins scopul – am petrecut o zi întreagă la grădina zoologică. Și nu, nu ne-a ajuns.

Cazarea am căutat-o prin zonă, așa că dimineața devreme am ajuns acolo rapid cu tramvaiul. Grădina zoologică face parte din teritoriul palatului Schonbrunn iar pentru a intra acolo a trebuit să intrăm pe porțile palatului și să îl ocolim prin grădini impresionante (parfumate, colorate, minuțios tăiate și întreținute). E o plăcere să te plimbi pe acolo. Noi am văzut doar o mică parte din aceste grădini. Poate data viitoare vom avea mai mult timp și poate vom vizita și interiorul palatului.

Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn

Pe o suprafață de peste 17 hectare (!!!) a fost amenajată și extinsă de-a lungul anilor, ajungând printre cele mai frumoase grădini zoologice din Europa (dacă ținem cont de multe topuri pe care le-am consultat), organizată pe diverse sectoare, orientată spre turism, păstrând în același timp stații generoase pentru animale astfel încât nivelul lor de stres să fie cât mai mult diminuat.

Istoric, această grădină zoologică este considerată a fi cea mai veche din lume, deschisă în 1752 (!). Inițial a fost menajeria privată de ”animale rare” a familiei regale, din 1778 deschizându-și porțile pentru public (nu pentru cel larg… doar duminica, doar pentru persoanele îmbrăcate decent 😀 ). Astăzi peste 2 milioane de turiști îi trec anual porțile, să viziteze cele peste 8.500 de animale (peste 700 de specii).

Pe site-ul grădinii zoologice se găsesc informații actualizate despre locație, program, prețuri și alte activități ce se pot desfășura pe acolo. Varianta în engleză a site-ului este muuuuult restrânsă față de cea în limba nativă, așa că dacă vă pricepeți nu alegeți să schimbați Language.

Grădina zoologică este deschisă în intervalul 9.00 – 18.30, cu mențiunea că unele zone se închid mai devreme (aquarium, farm house, bird house etc.). Noi am intrat la 9:15 și am ieșit la 18:30 (nu cred că a mai ieșit careva după noi :D) și… NU am văzut tot ce era de văzut. Și ne-am grăbit.

La intrare am plătit 18,5 euro / persoană (prichi a intrat gratuit) și am primit o hartă detaliată a grădinii zoologice (sincer, a fost mai ieftin decât mă așteptam, având în vedere cât de scumpă e Viena). După 2 ore de plimbat și cercetat ne-am dat seama că acoperisem abia un colțișor din hartă. E imensă. 🙂

Acum nu o să vă spun ce specii de animale am vizitat pe acolo – vă imaginați că au de toate. 🙂 La unele am stat mai mult, la altele mai puțin, după preferințele lui Sebi. Unele animale au spații foarte generoase. Atât de generoase încât nu le-am văzut deloc mișcând. 😀 De fapt, multe dintre animalele preferate ale lui Sebi au stat pitite, dormind prin tufișuri sau arătându-și doar o coadă sau o ureche. Bineînțeles că Sebi nu a avut răbdare să le aștepte trezirea. Iar revenirea mai târziu nu a fost o opțiune de cele mai multe ori, având în vedere câte erau de văzut pe acolo.

Dacă vă organizați bine, puteți urmări programul de hrănire a diverselor animale. Noi nu ne-am organizat, dar am nimerit la hrănirea pinguinilor. Alții care s-au organizat au venit la program. Adică a fost foarte aglomerat. 😀 Sebi a fost foarte încântat că l-a luat tati pe sus și l-a dat aproape, însă s-a supărat când au început să vină tot mai mulți peste el (e destul de sensibil când vine vorba de spațiul personal).

Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn

Pentru că zona le era în reorganizare , nu am văzut girafele – le-a căutat micuțul tot timpul cât am patrulat pe acolo. A fost foarte entuziasmat când am ajuns la ursul panda, care însă era prea adormit și a stat în spate de ne-a arătat doar o ureche. Feline nu am prea văzut – nu aveau chef de musafiri și se plimbau prin spate de tot. Sebi nu a încăput de atâția copii, însă mi-a rămas în minte (și în inima strânsă) imaginea gorilei – stătea fix în fața geamului, cu mâinile încrucișate, privind impasibilă la toți oamenii (mai mici sau mai mari) care se maimuțăreau prin fața ei…

Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn

În schimb micuțul a văzut un cangur sărind foarte aproape și de atunci ne tot arată cum sare ”taduiui”. 🙂 De asemenea a văzut de foaaaaarte aproape hipopotamul. S-a ridicat, s-a plimbat și a căscat fix în fața lui prichi, care nu mai putea de atâta extaz (bine, el este în al nouălea cer de fiecare dată când ajungem acasă și sare pe Bruno :)). În general l-au atras animalele pe care le-a putut vedea de aproape, recunoscându-le (de cele mai multe ori).

Ne-a plăcut mult că am găsit multe locuri și spații de joacă, mai pitite sau mai mari, amenajate în tematica locului. Sebi s-a distrat mult la ele – cel mai mult cred că i-a plăcut la cel cu apa (diverse instrumente de pompare / oprire / direcționare a apei pe un traseu). 🙂

Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn

De asemenea sunt câteva locuri unde se poate lua masa – restaurante cu mai multe opțiuni sau tonete cu gustări. Noi am încercat restaurantul de sus (după ieșirea din zoo) și a fost foarte gustos, fără a plăti mai mult decât la un alt restaurant din oraș. De asemenea am încercat un soi de gogoașă mai mare decât capul meu, foarte gustoasă – ne-am amăgit foamea cât a dormit puțin Sebi (a leșinat în cărucior după un tantrum de la oboseală).

Iar finalul zilei a fost… dezamăgitor. Sebi este mare fan trenuri. Știam că prin zoo se plimbă un tren panoramic, i-am promis ca ne vom plimba cu toții la final, am verificat programul de plimbare, totul pregătit. Știam că dacă ne plimbăm cu trenulețul mai devreme va mai cere încă o dată și încă o dată… pentru că îi va plăcea prea mult.

Pe ultimul traseu pleca la ora 17:50 (remember, la 18:30 se termină programul). Ne-am postat la 17:25 în stația trenulețului. Și am așteptat. Am făcut baloane de săpun, am fugărit porumbei, ne-am alergat pe acolo, am urmărit flamingo și pelicanii din spatele nostru. Și am așteptat. Și am așteptat. În tot acest timp Sebi era super-entuziasmat că urma să mergem cu trenulețul (știți, entuziasmul acela debordant de copil ce se bucură din tot suflețelul lui), țopăia de fericire, se urca pe băncuță și aștepta, iar se bucura, iar mai țopăia.

Timpul trecea, se făcuse deja 18:00, trenul nu mai venea. Ne-am gândit că poate nu am citit noi bine – nu scria în engleză, dar 17:50 scria clar. Am întrebat un angajat de acolo care ne-a confirmat că ultimul tren pleacă la ora aia. Mbon… și am mai așteptat.

Într-un final a venit trenulețul, în uralele extaziate ale lui Sebi (mai erau și alți copii ca el, nu era singurul). Am strâns repede căruciorul și am dat să ne cocoțăm în ultimul vagon. Numai că… ne-au dat jos… Șoferul ne-a spus că acela fusese ultimul drum, să revenim în altă zi… Degeaba am încercat să îi spunem de orar și de copilul entuziasmat și care nu înțelegea de ce ne dăm jos din trenuleț… nu am avut cu cine.

Sebi a găsit imediat o explicație – ”Ța țitat tenui?” ”Of, da mami, s-a stricat trenul…” Efectiv mi-a venit să plâng. Micuțul a înțeles, s-a resemnat și ne-a tot repetat că a înțeles că s-a stricat trenul și nu mai merge. Ne-a repetat zile la rând. Și săptămâni la rând. Dar noi, cei mari, am rămas dezamăgiți. Cu o dezamăgire din aceea care atunci ne strângea stomacul…

Am așteptat atâta timp acolo special să nu pierdem trenulețul, am renunțat să mai vizităm câteva zone să nu pierdem trenulețul, l-am amânat toată ziua pe Sebi cu plimbarea pentru ca acum, la final… să pierdem trenulețul… Senzația de neputință și dezamăgire și frustrare și vină, combinate cu resemnarea lui Sebi pentru care trenulețul s-a stricat, au stricat finalul unei zile pline…

Așadar… zoo Schonbrunn a avut de toate – și frumoase și mai puțin bune: spațiu foaaaarte mare de parcurs (o zi întreagă nu prea ajunge pentru a o admira pe îndelete, fără copii), multe specii de animale ce păreau a fi foarte bine îngrijire (cu dezavantajul că multe dintre ele nu sunt vizibile dacă nu au chef), multe mini-shopuri și locuri de joacă (dezvoltat mult spre turism) ș.a..

Dacă vom mai ajunge pe acolo cu siguranță o vom mai vizita. Chiar este deosebită și merită să i se aloce o zi din vacanță.

Mai las aici câteva fotografii din vizita noastră. Următoarele pe listă, când o fi să fie – zoo din Barcelona sau zoo din Budapesta. 🙂

Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn

 

Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn Gradina zoologica din Viena - Schonbrunn

 


Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

Leave a Reply