Parenting

Home alone mom. Și îmi cam place!

25/01/2017
Home alone mom

Ah, de când am așteptat momentele acestea – să stau acasă doar eu cu mine, să fac fix ce vreau eu o zi întreagă. Home alone mom!

Bine, nu mi-am dorit ca aceste zile să vină sub forma unui concediu medical pentru că asta a însemnat câteva zile de suferință deloc ușoară. Dar după primele zile am început recuperarea, ușor-ușor și fără grabă. Am la dispoziție aproape două săptămâni numai pentru sufletul meu! (Aproape, că mai sunt și weekenduri, a fost și ziua de ieri…)

După ce am început să mă simt ceva mai bine, mi-am trecut prin minte câte aș putea face în tot acest timp:

  • să dorm câteva ore în plus, în timpul zilei
  • să fac curățenie în toată casa
  • să mai așez lucrurile de prin cutii (mda, încă avem cam jumătate de casă în cutii și saci)
  • să termin de citit o carte începută de prea mult timp
  • să mă uit la filme
  • să fac băi lungi (după ce se mai usucă bubele)
  • să scriu articole
  • să încep amenajarea camerei lui Sebi
  • să pregătesc mese gustoase în fiecare zi
  • să îmi savurez cafeaua delicioasă de două ori pe zi

Atât de multe opțiuni, atât de multe de făcut! So… ce am făcut efectiv?

Dimineața, după ce pleacă băieții la grădiniță… dansez. 😀 De bucurie că au plecat și am rămas singură. Acum… ce să fac prima dată?

În funcție de cât de trează sunt, mă bag în pat să mai dorm puțin sau mă bag în pat să iau micul dejun. Mic dejun cu care nu vreau să pierd timp, să nu sară somnul de tot – îmi pun rapid lapte cu cereale sau cu biscuiți cu ovăz sau un iaurt cu pufuleți (daaaaa, știu că nu-s buni, dar îmi place combinația). Din vârful patului mă uit la filme – că-s seriale sau ceva drăguț pe HBO, găsesc eu. De multe ori mă ia somnul, așa că nu mă împotrivesc.

Pe la prânz mă rostogolesc și eu din pat. Să mă trezesc de tot, intru la un duș de la care nu mă strigă nimeni. Sau o baie luuuuungă, cu clăbuci, de la care nu mă grăbește nimeni. După care sar iar în pijamale! Pentru că sunt atât de comode. Sau, și mai comod – fără pijamale! Pentru că pot și pentru că sunt singură acasă! 😛

Cobor să strâng masa de la cina din seara trecută. De ce să pierd vremea seara, când știu că am timp a doua zi?! 😀 În timpul ăsta mi se pregătește cafeaua aromată și delicioasă.

Așadar… pauză de cafea. Așa, cam de o oră. 🙂 Am terminat cartea începută de prea multă vreme. Am început altă carte ce mi s-a lipit de palmă până am terminat-o în câteva zile. (Siropoasă, nu de psihologia copilului, bineînțeles. Fac puțină pauză de la astea.) În funcție de inspirație, deschid calculatorul să scriu. E adevărat că am scris mai puțin decât speram, dar așa am simțit uneori nevoia să stau departe de tehnologie…

De la atâta activitate mi se face foame. Dau drumul TAREEEE (fără grijă, că nu am vecini pe care să îi deranjez) la muzică și pregătesc masa dansând – nu pot sta locului pe ritmurile ProFM Latino. Pâine prăjită cu unt și ouă moi – merg la masa de prânz nu? Sau cartofi prăjiți cu parmezan și niște șuncă delicioasă și crocantă și ouă ochiuri? Așa, să îmi aduc aminte de anii studenției. (In my defense – cartofii sunt destul de sănătoși că-mi bag în priză ActiFry-ul.) Sau o pungă de goffre? Adică… fix ce poftă am avut. Adică… multe prostii.

Acum chiar ar trebui să fac puțină treabă prin casă… Am reușit să amenajez camera lui Sebi. Parțial. Am reușit să mai scot chestii de prin cutii. Măcar din cele de care ne tot împiedicam. (Bine, pe unele dintre ele le-am dosit astfel încât să nu ne mai stea în cale.) Am spălat multe multe haine. Adică le-am sortat, îndesat în mașina de spălat și întins la uscat. Adică le-am spălat, nu? De muntele de haine de călcat nu am avut curaj să mă apropii… nici nu cred că voi avea prea curând…

După atâta treabă am obosit și îmi trebuie puțină odihnă = un somn scurt sau citit sau scris la un articol sau un pahar de Martini. Yep! Am băut alcool în timpul zilei! Am descoperit ”barul” într-o pungă (momentan nu avem unde să punem sticlele) așa că am tot degustat – Martini, limoncello, gin și alte bunătăți cu grade. 😀

Se pare că ziua asta singură acasă are prea puține ore – deja se face seară, trebuie să apară băieții și eu nu am pregătit cina. Așa că mă aventurez în bucătărie să încropesc ceva. Dacă am chef, iese ceva bunuț sau chiar delicios (musai rapid de preparat). Dacă  nu am chef… Ei bine, aseară am mâncat KFC. (Sebi a savurat un iaurt. Și un pumn de paste, că s-au făcut rapid. Paste goale, fără niciun sos. De fapt, i-am făcut paste pentru că a venit la masă și a întrebat unde e mâncarea lui, că nu vrea numai iaurt… Altă dată mergea doar așa. :P)

Până la urmă se pare că am fost destul de activă. Nu foarte că na, am scuza că sunt în recuperare și obosesc repede. Adevărul este că în vreo două zile am făcut fix nimic productiv! Am lenevit, am dormit, am citit și m-am uitat la filme. Toată ziua! Și îmi aminteam de momentele nedormite sau când nu aveam timp nici să merg la baie ca omul, când visam să văd măsar o jumătate de episod dintr-un serial sau să fac un duș din care să nu ies iar cu clăbucii în cap… Payback time now! Am profitat din plin de momentele de singurătate!

Ciudat, dar nu am simțit nevoia să ies sau să socializez (am făcut-o online și mi-a fost suficient). Nu m-am urcat pe pereți decât în primele zile de boală – dar nu de singurătate și plictiseală ci pentru că mă mâncau prea tare. Aproape două săptămâni singură acasă și am reușit să nu mă plictisesc!

Mi-a plăcut la nebunie că am avut timp de mine, doar pentru mine, numai eu cu mine. Aveam mare nevoie de asta… Și încă mai am două zile de răsfăț! 😉


Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

You Might Also Like

3 Comments

  • Reply Marina Bliderișanu 25/01/2017 at 17:03

    Partea bună..a unei boli, nu? Bine că a trecut și ai avut timp de tine.

    • Reply SebaBaby 25/01/2017 at 17:49

      Si mai am inca doua zile 😀

  • Reply DOINA S 20/04/2017 at 22:03

    OMFG, I hate you! 😛

  • Leave a Reply