Uncategorised

O altfel de vacanță…

14/09/2016
Balcon mic Thassos

Vacanța de vară a cam trecut, povești frumoase despre vacanțe reușite am tot citit, așteptam să o aștern și pe a noastră. Doar că, după primele două zile pe tărâmuri străine voiam acasă…

După câteva experiențe mai puțin reușite din trecut, privind agențiile de turism (diferite) și mersul în vacanță cu alții, am concluzionat că singuri e cel mai bine.

Singuri ne organizăm, singuri ne schimbăm traseul din mers, singuri ne luăm cazări grozave (pentru că le luăm de pe booking.com în ziua plecării, de pe drum sau chiar după sosire 😀 ), singuri ne distrăm, singuri ne scoatem ochii dacă nu e bine etc. Am mers pe aceleași principii și după ce a venit prichi (nu, nu ne e teamă să plecăm la drum fără să știm dinainte hotelul în care vom dormi noaptea).

A, și perioada… Am încercat să evităm luna august – am observat că este cea mai aglomerată, cam peste tot. Nu suntem mari fani ai zonelor prea populate (poate de-asta nu ne-a plăcut atât de mult Roma…), preferăm spații aerisite.

Și pentru că prichi e mare și nu prea mai încăpem într-un singur pat, căutăm să stăm doar în camere triple. Mai ales că este vacanță, îmi doresc să doooooorm cât mai odihnitor.

Vara aceasta, cumva, am trecut peste aceste principii, sperând că va fi altfel. Și a fost altfel, dar nu în bine.

Am zis să mergem împreună cu un cuplu de prieteni, oameni frumoși care ne plac, cu copil de vârstă apropiată cu Sebi (sunt și colegi la grădiniță). What could go wrong?

Destinația: Thassos, Grecia – aproape, cunoscut (am mai fost de două ori pe acolo), mâncare bună, child friendly, foarte ok ca buget (ținând cont de experiențele anilor anteriori, când am luat cazarea direct pe insulă).

Acum, căutam pentru sfârșitul lui august – începutul lui septembrie. Ok, era ceva din august, dar măcar spre final – poate nu era atât de aglomerat…

Cam cu o lună înainte ne-am pus pe căutări. Mai găseam câte două camere pe booking (nu prea multe pentru că părea a fi destul de solicitată destinația, dar mai erau) și căutam detalii despre hoteluri, review-uri, zone de pe insulă, plaje cu nisip etc. înainte de a alege ceva.

În scurt timp a mai apărut un cuplu doritor de a ne însoți (tot cu un copil micuț) și toate detaliile s-au schimbat. Să găsim trei camere în aceeași locație (aproape pe plajă cu nisip, cu review-uri bune etc.), pe booking a fost greu/imposibil.

După multe cercetări, am ajuns la o cunoștință îndepărtată care lucrează la o agenție de turism și care ne-a găsit trei camere duble într-un hotel bine cotat (pe tripadvisor), pe site-ul lor arăta totul foarte bine, aproape de plajă. Scumpuț, dar na, am zis că e în plin sezon – între timp perioada s-a și modificat cu câteva zile mai devreme… Am acceptat camere duble și am zis că întindem noi o saltea gonflabilă, să avem loc și să dormim confortabil.

Toate bune și frumoase, plătim totul în avans (don’t ask why, asta era procedura), așteptăm să treacă vremea și plecăm la drum.

După mai bine de 12 ore de stat în mașină, ajungem într-un final la hotel. Unde, surpriză, găsim niște camere… de ne venea să facem stânga-mprejur. Adică din trei camere, două era minuscule! Aveau un pat în mijloc și un metru de trecut pe alături! Iar una din camerele mărunte nici măcar nu avea pat dublu – erau două saltele crăcănate, numai bune de scăpat copilul între ele!

Sea view (cum era prezentat pe site)? Din camera care nouă ni se părea a fi o cămară bine dosită nu vedea nici un strop de mare. Vedeam doar pietonii care mai treceau pe acolo, la nivelul balconului înghesuit (nu prea puteam sta în cameră, că nu aveam loc), unde prichi avea loc doar în brațele noastre.

Pe site camerele erau prezentate ca fiind studio-uri. Ne și vedeam pregătind un mic dejun gustos și mâncând pe balcon, cu o priveliște minunată de dimineață (așa cum am mai făcut și în alte dăți). Mbon… un soi de bucătărie am găsit (nu mai contează că nu aveam loc unde să tăiem o roșie). Deasupra plitei scria ”Gătitul interzis” (și în română, să nu cumva să ne facem că nu știm engleză). Nice, nu? 🙂

Bineînțeles că am cerut camere mai bune, doar că noi am primit resturile – alte camere nu mai erau disponibile atunci. Se elibera una mai mare, dar peste două-trei zile. De la hotel ne-ar fi dat, dar nu aveau de unde.

Toată după-amiaza am stat la telefoane cu cei de la agenție (și cu alții), să încercăm să rezolvăm cumva, să ne mutăm în altă parte, să ne recuperăm banii și să plecăm noi pe cont propriu (chiar aveam unde, nu stăteam în mașină sau pe plajă). Degeaba.

Din câte se pare, cei de la hotel nu au vândut nimic celor de la agenția de la care am cumpărat noi, ci unei agenții de pe insulă. Care agenție a vândut unei alte agenții, nu-știu-de-pe-unde. Care altă agenție a vândut mai departe către agenția din România (care nu știa mai multe despre hotel în afară de cele prezentate pe site-ul lor). Ahaaaaaa, de aceea s-a ajuns la prețul cel mare pe care l-am plătit! Direct la hotel, prețul era cu muuuult mai mic.

Fiecare dădea vina pe alții, niciunul nu era vinovat de nimic, nimeni nu ne dădea nimic înapoi. Cumva, în tot lanțul acesta al slăbiciunilor, cei de la hotel au fost informați cu o zi înaintea sosirii de rezervările noastre. Așadar, au dat și eu camere rămase (probabil refuzate de alții).

Deja o jumătate de zi de plajă era ratată. Copilul bineînțeles că era nervos, câtă răbdare să aibă micuțul să stea într-o cameră (de fapt în pat, că pe lângă nu prea avea loc…) cât ne vedea pe noi agitându-ne. Cu fiecare oră ce trecea ne dădeam seama că nu se va rezolva nimic. Erau prea mulți implicați și chiar dacă unul voia să ne ajute, era ținut în loc de ceilalți. Grrr…. Eram cu nervii întinși și dezamăgiți… și cu bagajele nedesfăcute că poate-poate… Degeaba le-am explicat noi că aia era vacanța noastră de vară, așteptată tot anul, muncită și răs-muncită.

Într-un final am rămas acolo (nu am putut accepta propunerea de ”mergeți în altă parte, unde doriți, și încercați să vă recuperați banii după aceea”), ne-am chinuit în cămăruțele micuțe, am dormit strâmb două nopți, după care ne-am mai mutat între camere (iarăși timp pierdut cu împachetat/despachetat). Și iar am mai pierdut timp stând și scriind reclamații, că doar nu aveam să lăsăm lucrurile așa…

Așadar, după această experiență am decretat:

  • Nu mai mergem ever prin agenții de turism! Mai mult, dacă nu au contract direct cu cei de la hotel, nu ne garantează în scris că vom primi cu detalii ceea ce solicităm (și plătim), nici măcar nu ne gândim!
  • Dacă programul nostru ne permite, evităm luna august în plin! E mult mai bine în prima săptămână din septembrie, de exemplu. (Nu știu cum o fi în iulie.)
  • Nu mai acceptăm cameră cu pat dublu și atât! Nu încăpem, nu avem loc. Copilul e mare, doarme crăcănat, se rostogolește și eu nu mă odihnesc.
  • Nu zicem ”nu” mersului cu alte persoane. Ne-a plăcut compania, vom mai merge și altă dată.

Obosiți, enervați și înșelați – așa am început noi vacanța mult așteptată. Dar a fost mai bine după aceea, pentru că nu ne-am dus acolo să stăm nervoși. Voi povesti în curând cum ni s-a părut nouă Thassos-ul anul acesta.

Asta este. Nu pot fi toate vacanțele reușite totale, nu-i așa? Uneori sunt neplăceri mai mici, alteori sunt mai mari. Acum s-a întâmplat să dăm peste unele mai mari…

You Might Also Like

5 Comments

  • Reply Marina Bliderișanu 14/09/2016 at 15:40

    Bine, că in final a fost ok.

  • Reply SebaBaby 14/09/2016 at 16:34

    Pai de noi a tinut sa fie ok. 🙂
    Adica ne-am resemnat si am ales sa ne simtim bine de altele.

  • Reply Andreea 15/09/2016 at 11:32

    si noi am trecut prin experiente similare pana anul acesta, doi copii de aceeasi varsta, camera doar cu pat dublu exclus, tot timpl am cautat sa aiba si posibilitatea de a avea un pat suplimentar sau gen apartament, si……..exact cum ai descris mai sus 🙁 tocmai de aceea anul asta ne-am luat rulota si am mers la mare, munte ( off camping ) si totul a fost perfect, chiar pot spune ca dupa 5 ani de vacante ratate, anul asta m-am simtit minunat si recomand tuturor care au posibilitatea si curajul de a se aventura:)

    • Reply Elena Munteanu 15/09/2016 at 12:06

      Uf, imi pare rau ca ati trecut si voi prin asta… Chiar ati avut 5 ani de vacante ratate? La noi a fost prima… sper sa nu mai fie si altele…
      Super varianta cu rulota! Cred ca ati avut parte de multa liniste in natura, nu-i asa? Nu ai avut multa treaba de facut? (Adica ma gandesc ca e o camera pe roti 😛 )
      Noua curajul nu ne lipseste. Cred ca ar trebui doar sa ii dau eu ok-ul sotului, ca imediat cumpara rulota :))

      • Reply Andreea 15/09/2016 at 13:09

        da, asa este…e o camera pe roti, dar echipata cu tot ce doresti si o data incercat nu cred ca te mai gandesti la altfel de vacante; pentru mine e solutia ideala, sunt obisnuita cu ” greul “…..gemeni, doar noi doi…..si o rulota 🙂

    Leave a Reply