O zi cât o (mini)vacanță

Therme

Noi suntem singuri.

Ne ocupăm doar noi de Sebi (şi o vom face tot doar noi când o fi să-i vină frăţioare). Bunicii sunt prea departe pentru a-i implica mai mult, nu am agreat ideea bonelor, alte rude nu avem, așa că ne descurcăm singuri.

Așadar este de înțeles că nu prea avem cum să ieșim seara, în oraș, doar noi doi, la un film / concert / cină etc. Am mers acum câteva luni la un concert când era bunica în vizită (vizită făcută special să  merge noi la concert 😀 ), dar până nu am revenit acasă (pe la 22:00) prichi nu s-a culcat.

Avem oarecare noroc că apucăm să petrecem ceva timp în doi, pentru că Sebi adoarme relativ repede și doarme cam întins până spre miezul nopții. Doar că uneori mai vrem să respirăm alt aer decât cel din casă. Să mai vedem și altă lume.

Este normal că după nașterea puiului s-au schimbat multe în viața noastră. Inclusiv viața socială. 🙂 Nu eram noi extrem de activi, dar mai ieșeam în oraș, mai mergeam la un film, ne mai zbenguiam la un concert. După 1,6 ani ai puiului ne-am propus să facem ceva în acest sens. Practic, am reușit abia după 2 ani. 😀

Soluția pe care am găsit-o să ne rezolvăm puțin poftele de ieșit fără copil = o zi de concediu de la serviciu, dus copilul la grădiniță și… zburdat o zi întreagă (asta după ce ne-am învins dorința de a sta acasă să dormiiiimmmmm toată ziua). 😀

Am mai avut noi astfel de tentative, însă au tot intervenit diverse (diverse = munca domnului)… De această dată am insistat pentru o promisiune fermă că nu vor mai fie alte priorități. 😀 Așa că zilele trecute am avut o astfel de evadare. Ne-am propus o vizită la Therme, două mese în oraș și un film. Nu le-am reușit pe toate, dar nu a contat prea mult. 🙂

Am început cu un mic dejun la Ikea – a fost surprinzător de gustos și consistent. 🙂 Am prins în sfârșit locuri la o masă de lângă fereastră, de unde am admirat fără grabă preisajul urban – traficul aglomerat de pe DN1 (cei care mergeau la serviciu, bineînțeles, nu ca noi 😛 ).

La Therme am ajuns destul de devreme și am luat pachetul Palm de 3,5 ore. Super relaxare! 🙂 A fost surprinzător de multă lume pentru o zi de luni (și dimineață), dar cred că a fost mult mai aerisit decât o zi de weekend. Piscine calde, jacuzzi, masaje, pool bar, saună, (la insistențele domnului și 2 tobogane) –  le-am încercat pe toate și am plecat de acolo cu furnicături plăcute pe piele.

După un prânz copios la mall, savurat în liniște și fără grabă, am vrut să intrăm la un film. Însă nu am mai facut-o pentru că nu ne-a plăcut nimic din program. (De fapt, ne-a plăcut unul, dar se termina abia pe la 18, când trebuia să îl luăm pe prichi de la grădiniță.)

Așa că pentru două ore ne-am plimbat, am colindat câteva magazine, am savurat o cafea… așa, ca doi oameni fără copil. 😛

Pe prichi l-am luat ceva mai devreme de la grădiniță și am mers cu toții în parc, spre bucuria micuțului. 🙂

Ne-am încărcat bateriile ca după un weekend, ne-am reconectat, ne-am bucurat unul de altul și ne-am relaxat fără grija serviciului (am încercat să stăm cât mai departe de telefoane).

Cu siguranță a meritat ”sacrificarea” unei zile de concediu și o vom mai face. 🙂 Sper doar să nu treacă luni până la următoarea mini-vacanță.

6 comments to O zi cât o (mini)vacanță

Leave a Reply