Alăptare

Recomandări OMS – anatomia sânului

10/05/2015
Anatomia sanului

Autor: Organizația Mondială a Sănătății

 

”ANATOMIA SÂNULUI

Structura sânului include mamelonul și areola, țesutul mamar, țesutul de susținere și adipos, vasele de sânge și limfatice și nervii.

Țesutul mamar

Acest țesut include alveolele, care sunt de fapt săculeți formați din celule ce secretă lapte matern și canalele, care transportă laptele spre exterior. Între mese, laptele se colectează în sinusurile de lactație, alveole și canale. Alveolele sunt înconjurate de un mănunchi de celule mioepiteliale, sau celule musculare, care ajută la contractare și face ca laptele să curgă de-a lungul canalelor.

Mamelonul și areola

Mamelonul are în medie nouă canale mamare prin care laptele iese spre exterior, împreună cu fibre musculare și nervi. Mamelonul este înconjurat de o zonă pigmentată circulară, areola, în care sunt localizate glandele Montgomery. Aceste glande secretă un lichid uleios ce protejează pielea mamelonului și areolei în timpul lactației și, în același timp, degajă mirosul individual al mamei, care îl atrage pe bebeluș către sân. Canalele aflate sub areolă se umplu cu lapte și se dilată în timpul meselor, atunci când reflexul de ejecție este activ.


 

CONTROLUL HORMONAL AL PRODUCERII LAPTELUI

Există doi hormoni ce afectează în mod direct procesul de lactație: prolactina și oxitocina. O serie de alți hormoni, precum estrogenul, sunt implicați în mod indirect în lactație. Atunci când un copil suge la sân, impulsuri senzoriale trec de la mamelon către creier. Drept răspuns, lobul anterior al glandei pituitare secretă prolactina iar lobul posterior secretă oxitocina.

 

Prolactina

Prolactina este necesară pentru secretarea laptelui de către celulele alveolelor.

Nivelul de prolactină din sânge crește foarte mult în timpul sarcinii și stimulează creșterea și dezvoltarea țesutului mamar, pregătindu-l pentru producerea de lapte. Totuși, laptele nu este secretat atunci, din cauza progesteronului și al estrogenului, hormonii sarcinii, care blochează acțiunea prolactinei. După naștere, nivelul de progesteron și estrogen scade abrupt, prolactina nu mai este inhibată și începe secretarea laptelui.

Atunci când un copil suge la sân, nivelul de prolactină din sânge crește și stimulează producerea de lapte de către alveole. Nivelul de prolactină este cel mai ridicat la aproape 30 de minute după începerea mesei, deci cel mai important efect este acela de a pregăti lapte pentru următoarea masă.

În timpul primelor două săptămâni, cu cât bebelușul suge mai des și stimulează mamelonul, cu atât se produce mai multă prolactină, deci se produce mai mult lapte. Acest efect este deosebit de important la momentul instalării lactației.

Cu toate că prolactina este în continuare necesară pentru producerea de lapte, după câteva săptămâni nu mai există o relație atât de strânsă între cantitatea de prolactină și cea de lapte produs. Oricum, dacă mama întrerupe alăptarea, secreția de lapte se poate opri de asemenea – atunci laptele nu va mai curge.

2. ProlactinaNoaptea se secretă mai multă prolactină, deci alăptarea nocturnă este de mare ajutor pentru a menține nivelul de lapte. Se pare că prolactina face ca mama să se simtă relaxată și somnoroasă, de aceea de obicei se simte odihnită chiar dacă alăptează noaptea.

Suptul stimulează eliberarea altor hormoni pituitari, inclusiv eliberarea hormonului gonadotrofină (GmRH), hormonul foliculostimulant și hormonul luteinizant, responsabil pentru suprimarea ovulației și a menstruației. Prin urmare, alăptările dese pot ajuta la întârzierea unei sarcini noi. Alăptarea nocturnă este importantă pentru a asigura acest efect.

 

Oxitocina

Oxitocina face ca celulele mioepiteliale din jurul alveolelor să se contracte. Asta face la laptele care s-a colectat în alveole să curgă prin canale. Uneori, laptele este ejectat în jeturi fine.

3. OxitocinaReflexul de oxitocină mai este numit uneori ”reflexul de coborâre” sau ”reflexul de ejecție a laptelui”. Oxitocina se produce mai rapid decât prolactina. Asta face ca laptele care se află deja în sân să curgă pentru masa curentă și ajută ca laptele să ajungă mai ușor la copil.

Oxitocina începe să lucreze atunci când mama se așteaptă să urmeze o masă și, de asemenea, atunci când copilul suge. Reflexul devine condiționat de senzațiile și sentimentele mamei, precum atingerea, mirosirea și vizualizarea propriului copil, sau auzul plânsului acestuia, sau gândul cu drag la cel mic.

Dacă o mamă suferă de o durere acută sau de o supărare emoțională, reflexul de ejecție se poate inhiba, iar fluxul de lapte poate scădea destul de brusc. Dacă mama primește sprijin, este ajutată să se simtă confortabil și își lasă copilul să continue alăptarea, laptele va curge în continuare.

Este importantă înțelegerea reflexului de ejecție, deoarece explică de ce mama și copilul ar trebui să rămână împreună și de ce ar trebui să beneficieze de contact piele-pe-piele.

Oxitocina face ca uterul mamei să se contracte după naștere și ajută la reducerea sângerărilor. Contracțiile pot cauza dureri uterine destul de mari atunci când bebelușul suge în primele zile.

 

Semnele unui reflex de ejecție activ

Mamele pot observa semne care arată că reflexul de ejecție este activ:

  • o senzație de gâdilare în sân în timpul unei mese
  • laptele curge din sâni atunci când se gândește la copil sau îl aude plângând
  • laptele curge din celălalt sân atunci când copilul suge
  • laptele curge în jeturi atunci când suptul este întrerupt brusc
  • copilul suge lent, profund și înghițind, ceea ce arată că laptele ajunge în gura sa
  • dureri uterine sau o scurgere de sânge din uter
  • sete pe parcursul unei mese

Dacă unul sau mai multe din aceste semne sunt prezente, reflexul funcționează. Oricum, dacă acestea nu se regăsesc, asta nu înseamnă că reflexul nu este activ. Semnele pot fi mai mult sau mai puțin evidente, iar mama poate nu își dă seama de prezența lor.

 

Efectele psihologice ale oxitocinei

Oxitocina are de asemenea efecte psihologice importante și este cunoscut faptul că afectează comportamentul matern al animalelor. În cazul oamenilor, oxitocina induce o stare de calm și reduce stresul. Aceasta poate intensifica sentimentele de afecțiune dintre mamă și copil și ajută relaționarea.

Forme plăcute de atingere stimulează secreția de oxitocină și se prolactină, iar contactul piele-pe-piele dintre mamă și copil după naștere ajută atât procesul de alăptare cât și la relaționarea emoțională.


 

INHIBITOR DE FEEDBACK AL LACTAȚIEI

Producere de lapte este controlată în sân și de o substanță numită inhibitor de feedback al lactației, sau FIL (o polipeptidă), care este prezentă în laptele matern.

Uneori, de la un sân nu se mai produce lapte în timp ce la celălalt se continuă, de exemplu, dacă un copil suge doar de la un sân. Aceasta se întâmplă datorită controlului local de producere a laptelui, independent în cadrul fiecărui sân.

Dacă laptele matern nu este scos, inhibitorul colectează și oprește celulele de la a mai secreta în continuare, ajutând la protejarea sânului de efectele dăunătoare dacă acesta ar fi prea plin. Dacă laptele matern este scos, inhibitorul este și el eliminat, iar secreția continuă. Dacă bebelușul nu poate suge, atunci laptele trebuie scos prin stoarcere.

FIL stabilește cantitatea de lapte ce trebuie produsă, determinând cât de mult suge copilul, deci care ar fi nevoie celui mic. Acest mecanism este deosebit de important pentru reglarea continuă a cantității de lapte după stabilirea lactației. În acest stadiu, prolactina este necesară pentru a permite secretarea laptelui matern, însă nu controlează cantitatea de lapte produsă.


Sursa: www.who.int (cap. 2)

You Might Also Like

3 Comments

  • Reply O colecţie emoţionantă de fotografii – "Alăptarea e iubire", încă o săptămână la Palatul Suţu - Ziaristi OnlineZiaristi Online 16/11/2015 at 02:47

    […] are la bază un proces hormonal. În timpul alăptării, creierul mamei eliberează hormonul oxitocină, care mai este denumit și […]

  • Reply Alăptarea provoacă iubire! SebaBaby şi Raluca Olteanu despre expoziţia Cristinei Nichituş Roncea de la Palatul Suţu – Photography Studio 26/10/2016 at 02:50

    […] are la bază un proces hormonal. În timpul alăptării, creierul mamei eliberează hormonul oxitocină, care mai este denumit și […]

  • Reply 5 lucruri despre alăptare care nu sunt adevărate by Irina Schmitz 03/08/2017 at 23:49

    […] cunoaștem ce transformări au loc în corpul nostru, hormonal vorbind […]

  • Leave a Reply