Diversificare

Recomandări OMS – aportul de FIER

03/11/2016
Recomandări OMS - aportul de FIER
Autor: Organizația Mondială a Sănătății

”Deficitul de fier la bebeluși și copii mici este foarte răspândit și are consecințe serioase asupra sănătății acestora. De aceea, ar trebui să se acorde o prioritate ridicată prevenirii acestui deficit.

Când se introduc alimente în dieta bebelușului, în jurul vârstei de 6 luni, este important să se include alimente bogate în fier precum ficat, carne roșie, pește și leguminoase sau suplimente alimentare ce conțin fier.

Introducerea prea timpurie a laptelui de vacă nemodificat și a produselor lactate reprezintă un factor de risc nutritional important când vine vorba de apariția anemiei. De aceea, laptele de vacă nemodificat nu ar trebui introdus în alimentația bebelușului ca băutură mai devreme de 9 luni, după care cantitatea poate crește treptat.

Datorită efectului inhibitor asupra absorbției de fier, toate tipurile de ceai (negru, verde și din plante) și cafea ar trebui evitate în primele 24 de luni de viață. După această vârstă, ceaiul ar trebui evitat în timpul meselor.

Depozitele de fier optime la naștere sunt foarte importante pentru prevenirea deficitului de fier la bebeluși și copii mici. Pentru a asigura aceste depozite de fier mama ar trebui să aibă o dietă cu alimente bogate în fier pe parcursul sarcinii. La naștere, cordonul ombilical nu ar trebui clampat și legat până nu încetează să mai pulseze.

 

Carența de fier reprezintă unul dintre cele mai comune deficite nutriționale la nivel mondial, fiind estimat că ar afecta peste trei miliarde de oameni la nivel mondial. Severitatea variază de la o simplă carență, ce nu afectează fiziologic organismal, până la anemie, ce poate afecta dezvoltarea mentală și motorie.

Copiii sub trei ani, femeile însărcinate și femeile aflate în perioada fertilă sunt cei mai susceptibili către deficitul de fier. Se estimează că 43% din copiii sub 4 ani suferă de o formă de anemie.

Copiii mici sunt vulnerabili în mod particular, între vârstele de 6 și 24 de luni. Nevoile nutriționale ridicate, datorită ritmului alert de creștere sunt adesea combinate cu o dietă ce poate fi săracă în fier și vitamin C și bogată în lapte de vacă nemodificat și alți inhibitori ai absorbției de fier.

 

DEFINIȚIA DEFICITULUI DE FIER

Carența de fier reprezintă de fapt o scădere a depozitului de fier din organism. Nu există dovezi că o astfel de scădere ar avea consecințe funcționale, însă după un anumit prag pot apărea diverse probleme.

Anemia feriprivă apare în urma unui deficit de fier mai mare, manifestată în primul rând printr-un nivel al hemoglobinei sub limita statistică (sabilită în funcție de vârstă și sex).

În practică, diagnosticul este dat cel mai adesea doar în baza valorii hemoglobinei. Anemia poate fi cauzată de o serie de alți factori, inclusiv de infecții.

Severitatea anemiei poate fi clasificată ca fiind ușoară, moderată sau severă, în funcție de valoarea hemoglobinei.

Clasificare
Nivelul hemoglobinei (g/dl)
severă
< 7
moderată
< 10 (copii între 6 luni și 5 ani)
.
< 9 (copii sub 6 luni)
ușoară
10-11

 În afară de hemoglobină și haematocrit, sunt disponibile și alte teste pentru a evalua starea depozitului de fier din organism.Un astfel de test presupune măsurarea concentrației de feritină din plasma, care oferă indicii asupra depozitelor de fier ale unei persoane, indiferent dacă este sau nu anemică. Principalul dezavantaj al acestui test este că această concentrație a feritinei din plasmă crește în perioada unei boli.

În cazul bebelușilor și a copiilor mici există în continuare incertitudini când vine vorba de valorile minime ale hemoglobinei și ale feritinei din plasmă corespunzătoare. Un nivel scăzut al feritinei nu înseamnă implicit un deficit de fier la copii.

CAUZE ALE ANEMIEI, ALTELE DECÂT CARENȚA DE FIER 

Anemia poate fi cauzată și de alți factori în afară de deficitul de fier, iar acestea pot fi clasificate ca fiind nutriționale, de mediu, infecțioase sau ereditare.

Anemia nutrițională poate fi cauzată de carențe ale altor nutrienți precum vitamina A, acid folic, vitamina B12, vitamina C sau cupru. Între vitamina A și fier există o interacțiune foarte strânsă. În cazurile în care au fost evidențiate carențe atât pentru vitamina A cât și pentru fier, tratamentul ce a presupun suplimentarea ambilor micronutrienți a fost mai eficient în corectarea anemiei față de cazurile în care s-a suplimentat doar fierul, cel mai probabil deoarece carența de vitamina A afectează și depozitele de fier.

Chiar și cantități foarte mici de plumb pot afecta sinteza haem și, astfel, pot cauza anemie. Există, de asemenea, o relație între intoxicația cu plumb și deficitul de fier, deoarece plumbul și fierul se absorb în mod similar. Pentru că absorbția fierului este mai eficientă în perioada unui deficit de fier, există o tendință și pentru absorbția plumbului, dacă acesta este prezent în mediul înconjurător, prin urmare, se poate agrava anemia.

Infecțiile în organism și inflamațiile cronice pot cauza anemie care nu are legătură cu deficitul de fier. Cu toate acestea, bolile infecțioase apar mai adesea în zone unde sunt înregistrate multe cazuri de carențe de fier iar anemia asociată cu infecțiile pot avea factori comuni.

Anemia poate fi de asemenea urmare a unei boli ereditare precum talasemia, siclemia sau deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază.”


Sursa: www.who.int (cap. 6)
Sursa foto: www.health.harvard.edu

Urmează alte traduceri, tot pe tema aportului de FIER:
Recomandări OMS – absorbția de FIER: absorbția în organism, depozitele de fier, pierderile de fier, necesar și recomandări, aport prea ridicat de fier
Recomandări OMS – carența de FIER: simptome și consecințe ale carenței de fier, alimente bogate în fier și suplimentarea cu fier, alte intervenții pentru controlul deficitului de fier

Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply