Recomandări OMS – aportul de grăsimi și carbohidrați

Grasimi si Carbohidrati
Autor: Organizația Mondială a Sănătății

GRĂSIMILE

Funcție

Grăsimile din dietă îi oferă copilului energie, acizi grași esențiali și vitaminele solubile A, D, E și K. Grăsimile intensifică gustul alimentelor, contribuind astfel la un aport energetic crescut. Mai mult, o serie de acizi grași îndeplinesc funcții specifice și esențiale la nivel psihologic.

Diversele tipuri de grăsimi din corp au funcții diferite, iar calitatea și cantitatea aportului de grăsimi este foarte importantă. Grăsimile din laptele matern, de exemplu, care reprezintă sursa principală de energie pentru copiii mici, conțin 98% trigliceride. Acestea sunt cele mai bogate surse de energie și au o densitate energetică foarte mare (mai mult de dublul oferit de carbohidrați sau proteine).

 

Surse

Grăsimile din dietă includ toate tipurile de lipide, ce se regăsesc atât în alimente vegetale cât și de origine animală.

În termeni nutriționali , grăsimile se împart adesea în grăsimi ”vizibile” (precum uleiul pentru gătit, untul și grăsimea din carne) și ”invizibile” (cele încorporate în alimente pe parcursul preparării și gătirii lor).

Există două tipuri de acizi esențiali pe care organismul uman nu îi poate sintetiza – acidul linoleic și alfa-linoleic. Aceștia însă ajută la formarea altor tipuri de acizi, printre care si cel docosahexaenoic. Copiii mici au o capacitatea limitată de a sintetiza acest tip de acid, însă este prezent în laptele matern. Majoritatea formulelor de lapte praf NU conțin acid docosahexaenoic.

În acest caz, membranele din creierul copiilor care prezintă deficit de aport pentru acest tip de grăsime le înlocuiesc cu alte tipuri de acizi grași. Acidul docosahexaenoic reprezintă o componentă majoră pentru dezvoltarea creierului iar înlocuirea sa cu alte tipuri de acizi grași poate duce, cel mai probabil, la modificarea caracteristicilor celulelor neuronale.

Tabel Grasimi

Necesar

Aproximativ 50% din energia disponibilă din laptele matern este derivată din grăsimi. Multe din alimentele adaptate pentru copii mici au o proporție substanțial mai mică de grăsimi care să genereze energie. Când se începe diversificarea este foarte important ca părinții să se asigure că oferă suficiente grăsimi pentru a acoperi nevoile de acizi grași, care să ofere energie în limite suficiente.

Astfel, se recomandă ca în perioada diversificării (între 6 și 24 de luni), dieta unui copil ar trebui să ofere 30% – 40% din energie provenită din grăsimi.

 

Aport prea scăzut

Copiii mici au nevoie de un nivel ridicat de energie raportat la greutatea lor corporală. Pentru a face față creșterii alerte din această perioadă, dietele restrictive și, în special, cele sărace în grăsimi, nu ar trebui recomandate. Dovezile științifice au corelat nivelul scăzut de creștere în prima parte a vieții cu un risc crescut de boli cardiovasculare mai târziu, în viață.

 

Aport prea ridicat

Motivul principal pentru restricționarea aportului de grăsimi în perioada copilăriei este acela de a preveni obezitatea și riscul bolilor cardiovasculare mai târziu în viață.

Chiar dacă un nivel ridicat de lipide în copilărie continuă să fie relativ ridicat și mai târziu, nu există dovezi că reducerea aportului de grăsimi în primii ani ar reduce riscul dezvoltării de boli cardiovasculare mai târziu. Mai mult decât atât, studiile au demonstrat că obezitatea infantilă nu este un predictor pentru obezitatea în copilările sau mai târziu în viață.

 


 

CARBOHIDRAȚII

Funcție

Carbohidrații asigură un procent semnificativ de energie din dieta umană. Într-un final, toți carbohidrații din alimente sunt convertiți și absorbiți ca monozaharide, în special glucoză. Glucoza reprezintă un combustibil esențial pentru toate țesuturile din organism și, în special, pentru creier, care nu poate metaboliza grăsimi pentru a genera energie.

Colonul este populat cu un număr mare și complex de microfloră bacteriană, capabilă să fermenteze marea parte a carbohidraților ce nu au fost digerați și absorbiți de intestinul subțire.

 

Surse

Carbodihrații din dietă includ zaharuri, oligozaharide și carbohidrați complecși.

Zaharuri

Zaharurile pot fi clasificate în două grupe: cele care sunt integrate în mod natural în structura celulară a alimentelor (cele mai importante fiind fructele întregi și legumele, ce conțin în principal fructoză, glucoză și sucroză) și cele care se regăsesc libere în alimente sau adăugate. Acestea din urmă pot fi clasificate în continuare în zaharuri din lapte (în principal lactoză, ce reprezintă aproximativ 37% din enegria oferită de laptele matern) ce se regăsesc în mod natural în lapte și produse lactate, și toate celelalte zaharuri adăugate suplimentar (zahăr rafinat și miere de albine).

Zaharurile oferă energie însă nu au vreo altă contribuție pentru acoperirea nevoilor nutriționale. Copiilor le place gustul dulce al alimentelor iar părinții pot fi tentați să se folosească de asta pentru a asigura un confort sau pentru a oferi o recompensă. De aceea este important ca dieta unui copil să acopere o varietate de gusturi și texturi, astfel încât acesta să nu se aștepte tot timpul să primească alimente și băuturi cu gust dulce.

Cerealele neîndulcite, iaurturile și kefirul ar trebui să fie preferate față de cele care conțin o cantitate mare de zahăr. În ceea ce privește sănătatea dinților, nu este niciun avantaj dacă se înlocuiește sucroza cu alte produse dulci precum mierea de albine sau fructoza.

Amidon

Diversificarea ar trebui, în primul rând, să ofere un nivel adecvat de energie. Cu toate că amidonul este bine tolerat și relativ eficient digerat și absorbit de un organism sănătos, o dietă prea bogată în amidon riscă să fie totuși prea mult. Produsele din cereale gătite și legumele reprezintă surse potrivite de amidon în dieta unui copil mic.

Amidonul din orez este digerat bine, absorbit și este în mod deosebit potrivit pentru primele mese din diversificare deoarece nu conține gluten.

Fibre

O caracteristică bine cunoscută a fibrelor este că acestea nu sunt digerate complet în intestinul subțire și ajung în colon, unde pot fi fermentate de microflora existentă acolo.

Efectul pozitiv principal când vine vorba de fibre în dieta unui copil ține, cel mai probabil, de reglarea scaunelor. Unele tipuri de fibre sunt mai bune decât altele pentru a crește numărul de scaune, cantitatea, ajută cu constipația, reduc timpul tranzitului gastrointestinal. Constipația poate fi prevenită și tratată cu ajutorul fibrelor. Efectele par să varieze în funcție de tipul de fibre consumate.

Fibrele pot fi utilizate pentru a trata obezitatea. Alimentele bogate în fibre au o densitate energetică mai scăzută, satisfac foamea, încetinesc rata de ingerare, ajută la digestie și la eliminare. Cu toate acestea, sunt extrem de puține studii efectuate asupra acestor efecte la copii mici.

Alimentele oferite în cadrul diversificării nu ar trebui, în general, să conțină la fel de multe fibre precum cele din dieta unui adult, deoarece acestea pot înlocui alimentele bogate-energetic de care un copil sub doi ani are nevoie pentru a crește.

Fructele și legumele reprezintă alimente potrivite pentru copii. Acestea sunt bogate în fibre și, de asemenea, reprezintă surse bune de micronitrienți și alte substanțe benefice. Cu toate acestea, multe alimente bogate în fibre (precum produsele din cereale integrale și leguminoase) conțin de asemenea fitați, care împiedică absorbția în organism a zincului și fierului din dietă.

 

Necesar

Cât timp energia asigurată este una adecvată, aportul de fibre ar trebui treptat să crească, concomitent cu scăderea aportului de grăsimi.

Zaharurile adăugate reprezintă ”calorii goale”, fiind doar o sursă de energie, fără vreo asociere cu micronutrienți. De aceea, o dietă în care marea parte a energiei este asigurată din zaharuri adăugate au șanse minime de a acoperi nevoile nutriționale și pot cauza diaree (lucru în special adevărat în cazul băuturilor băgate în fructoză).

Aportul crescut de zaharuri adăugate ar trebui evitate iar copiii ar trebui să beneficieze de o dietă bogată în fibre și alimente bogate nutrițional, în special fructe și legume.

Reducerea cantității de zaharuri adăugate ar trebui să scadă și riscul de apariție a cariilor la copiii preșcolari.

 

Aport prea scăzut

Un aport energetic scăzut epuizează din depozitele de glucoză și grăsimi, crescând astfel riscul de hipoglicemie.

Cu toate că ficatul poate sintetiza glucoza, este necesară și o cantitate minimă de carbohidrați.

 

Aport prea ridicat

Dietele prea bogate în fibre nu sunt recomandate copiilor mici, deoarece aportul energetic nu este foarte mare.

Copiii peste doi ani ar trebui încurajați să consume alimente bogate în carbohidrați complecși, de vreme ce aceștia joacă un rol foarte important în funcționarea intestinelor.

Există foarte puține dovezi că aportul în exces de carbohidrați poat cauza obezitate în perioada copilăriei timpurii.

 


Sursa: www.who.int (cap. 3)
Sursa foto: www.tabatatimes.com

Leave a Reply