Recomandări OMS – aportul de minerale (calciu și zinc) + tabel minerale

Calciu Zinc
Autor: Organizația Mondială a Sănătății

CALCIU

 

Funcție

Calciul este esențial pentru integritatea structurală și mineralizarea oaselor și a dinților, având un rol important într-o serie de procese metabolice importante din organism. Este un factor adiacent pentru multe enzime necesare funcțiilor nervoase și musculare, o componentă necesară circulației sângelui și un regulator pentru multe procese între celule.

Un aport adecvat de calciu este vital în perioada de creștere a oaselor pentru a asigura o masă osoasă optimă.

 

Surse

Laptele și produsele lactate reprezintă cele mai bogate și ușor de absorbit surse de calciu. Alte surse bune includ nuci și pește.

 

Necesar

Laptele matern conține un nivel crescut de calciu și este suficient pentru a acoperi nevoile unui bebeluș până în jurul vârstei de 6 luni.

După această vârstă, laptele matern ar trebui să reprezinte în continuare principala sursă de calciu necesar bebelușilor și copiilor mici.

 

Aport prea scăzut

Deficitul acut de calciu apare rareori în copilărie. În practică, aceste cazuri apar la copiii care nu primesc deloc lapte sau produse lactate.

Dacă cei mici au o dietă ce nu include lapte matern, lapte de vacă sau produse lactate, după 9 luni, este aproape imposibil să se atingă cantitatea zilnică recomandată de calciu. Drept urmare, se recomandă de obicei suplimentarea cu calciu.

 

Aport prea ridicat

Nu există dovezi că un aport în exces de calciu ar avea efecte dăunătoare, cu excepția extremă a Sindromul Burnett, care apare rareori în copilărie.

Ingerarea unei cantități prea mari de săruri de calciu alcaline pot îngreuna funcția rinichilor de a elimina calciul nedorit, cauzând hipercalcemie și calcifieri în organism. Hipercalcemia (nivel crescut al calciului din sânge) se manifestă prin sete, confuzie mentală ușoară și iritabilitate, apetit scăzut și slăbiciune.


 

ZINC

 

Funcție

Deoarece zincul este o componentă a multor enzime din organism, este important pentru o gamă largă de procese metabolice, incluzând sinteza proteinelor și a acizilor nucleici. Zincul este absorbit în principal de duoden, fiind secretat prin intermediul tractului gastrointestinal.

 

Surse

În general, zincul din produse de origine animale este absorbit mai bine decât cel din surse vegetale. Surse bune de zinc includ carnea roșie, ficatul, fructele de mare, laptele și produsele lactate, grâul și orezul.

Boabele de cereale nerafinate și leguminoase sunt bogate în fitat, care reduce gradul de absorbție a zincului în organism. În plus, absorbția de zinc poate fi limitată de aportul de fosfați și calciu, iar suplimentarea cu doze mari de fier non-hem îi poate reduce disponibilitatea.

 

Necesar

Necesarul de zinc este determinat în parte de procesele fiziologice care reglementează solicitările de la țesuturi și de ritmul de pierdere din organism. Acest necesar este semnificativ mai ridicat în perioadele de recuperare a copiilor mici, după o infecție, de exemplu.

Laptele matern este adecvat perfect pentru a acoperi nevoile de bază în ceea de privește zincul pentru un bebeluș de până la 6 luni. Copiii absorb până la 80% din zincul din laptele matern, față de 30% din formula din lapte de vacă sau 18% din formula pe bază de soia.

Între 6 și 12 luni, studiile au demonstrat că necesarul zilnic de zinc nu mai este suficient asigurat din laptele matern, dacă aceasta este singura sursă. De aceea, este de dorit să se aleagă cu atenție alimente ce conțin o doză ridicată de zinc.

 

Aport prea scăzut

Deficitul de zinc este cauzat în primul rând de o dietă săracă în produse de origine animală și bogată în fitat, sau ca rezultatul unei pierderi masive de zinc din cauza diareii.

Deficitul major de zinc duce la apariția leziunilor de piele, vindecarea grea a rănilor, afectarea gustului, apetit scăzut, diaree și sistem imunitar scăzut.

Deficitele mai scăzute de zinc sunt mai puțin evidente și pot fi trecute cu vederea cu ușurință. Un ritm de creștere mai scăzut și o rezistență mai scăzută la infecții sunt cele mai întâlnite manifestări.

 

Aport prea ridicat

De-a lungul timpului au fost semnalate prea puține cazuri de intoxicare acută cu zinc, manifestată prin greață, vomă, diaree, febră și letargie. Acestea au fost observate după ingerarea a 4-8 grame de zinc.


 

PRINCIPALELE SURSE ȘI FUNCȚII ALE MINERALELOR

 

MINERALE
SURSE
FUNCȚII
Fier
Ficat, carne, gălbenuș de ou, sardine, macrou, cereale integrale și pâine, leguminoase, spanac
Component pentru pigmenții celulelor roșii + Component al mușchilor
Calciu
Lapte, brânză, creveți, somon, sardine, hering, legume cu frunze verzi
Creșterea oaselor și a dinților + Contractarea mușchilor + Comunicare între nervi
Zinc
Carne, pește, ouă, cereale, leguminoase
Creștere + Sistemul reproductiv + Vindecarea rănilor
Iod
Sare iodată, fructe de mare
Formarea hormonului tiroidal
Fluor
Apă fluorizată, ceai, fructe de mare, preparate pentru copii făcute cu făină din oase
Întărirea oaselor și a dinților
Magneziu
Arahide prăjite, fasole uscată, spanac crud sau alte legume verzi
Activitatea nervilor și a mușchilor + Important pentru multe reacții la nivelul enzimelor
Sodiu
Sare, carne, pește, ouă, lapte
Esențial în controlul volumului extracelular și al echilibrului acid-bază, al activității electrice la nivel celular, al comunicării între nervi și al unor funcții musculare
Fosfor
Lapte, brânză, creveți, somon, sardine, hering, legume cu frunze verzi
Metabolismul oaselor
Potasiu
Fructe și legume
Menținerea echilibrului electrolitic
Cupru
Crustacee, leguminoase, cereale intergale, ficat
Cofactor în metaloenzime
Seleniu
Cereale, carne, pește
Cofactor în antioxidanți

Sursa: www.who.int (cap. 5)
Sursa foto: www.conceptdraw.com

Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

Leave a Reply