Recomandări OMS – carența de FIER

Carenta de fier
Autor: Organizația Mondială a Sănătății

”SIMPTOME ȘI CONSECINȚE ALE DEFICITULUI DE FIER

Simptomele anemiei variază de la unele nespecifice, precum oboseala, slăbiciunea, amețeala și sensibilitatea la frig, până la manifestări clinice ale anemiei cronice, ce include modificări la nivelul unghiilor, părului și limbii, respirația îngreunată și insuficiența cardiacă.

Principalele consecințe ale anemiei cauzate de carența de fier includ un risc mai ridicat de mortatitate maternă, întârziere a creșterii fetale, mortalitate ridicată în perioada prenatală și perinatală. Apetitul este redus, ceea ce complică abordarea creșterii nivelului de fier prin intermediul dietei, fiind adesea raportate tremurări și dezvoltare fizică deficitară la copiii mici.

Deficitul de fier a fost corelat, de asemenea, cu o sensibilitate mai ridicată la infecții, cu toate că relația dintre cele două este mult mai complexă.

La copiii sub 2 ani, cele mai îngrijorătoare consecințe ale carenței de fier o reprezintă posibila dezvoltare defectuoasă mentală și psihomotorie.

Cei mici sunt vulerabili în mod special în perioada diversificării (între 6 luni și 2 ani), când ritmul de creștere este mai alert.

De asemenea, s-a sugerat că deficitul de fier ar afecta starea emoțională a copiilor, astfel încât aceștia ar fi mai retrași, mai precauți și mai ezitanți. La copiii preșcolari (între 3 și 6 ani), carența de fier a fost asociată cu performanțe mai scăzute la învățătură.

Majoritatea studiilor asupra efectelor duplimentării cu fier la copiii sub 2 ani au raportat că nu s-au identificat îmbunătățiri majore ale dezvoltării mentale și fizice, indiferent dacă aceasta s-a realizat pe termen scurt sau pe termen lung (în ciuda eliminării anemiei). Totuși, în cazul copiilor preșcolari, deficitul de fier a fost corectat cu succes cu ajutorul suplimentelor de fier și a avut ca rezultat o îmbunătățile semnificativă (problemele de învățătură asociate cu anemia au dispărut).

Astfel, riscul de a dezvolta deficite de dezvoltare permanente poate fi legat de vârsta copilului la momentul apariției deficitului sau de durata carenței de fier. De asemenea, gradul deficitului de fier poate determina riscul de efecte adverse permanente.

Anemia cauzată de carența de fier se întâlnește mai adesea în cazuri specifice biologice (greutate mică la naștere, alte deficiențe nutriționale, risc ridicat de infecții), psihologice (lipsa stimulării) sau sociale (sărăcie, supraaglomerare). Este posibil ca efectele adverse ale deficitului de fier asupra dezvoltării mentale să se manifeste doar atunci când copiii sunt deja vulnerabili la alți factori de risc.

Având în vedere efectele probabile pe termen lung ale carenței de fier în perioada copilăriei și caracterul de ireversibilitate a întârzierii de dezvoltare prin intermediul suplimentării la anumiți copii, prevenția este vitală și ar trebui să i se acorde o prioritate mai ridicată decât detectarea și tratamentul.

 

ALIMENTELE COMPLEMENTARE ȘI CONTROLUL DEFICITULUI DE FIER 

Gradul de absorbție al fierului este mai important decât cantitatea totală de fier din dietă, iar acest aspect ar trebui luat în considerare atunci când se realizează recomandările pentru hrănirea copiilor mici.

 

Laptele uman

Conținutul de fier din laptele matern este scăzut, însă gradul de absorbție al acestuia este în jur de 50%, mult mai ridicat decât orice alt aliment. Motivul pentru care nivelul de absorbție al fierului din laptele matern este atât de ridicat nu este cunoscut pe deplin.

Având în vedere depozitele de fier prezente la naștere și gradul ridicat de absorbție al fierului în laptele matern.

Alăptarea exclusivă a bebelușilor născuți la termen asigură un nivel suficient până în jurul vârstei de 6 luni.

Laptele praf

Dacă cei mici nu sunt alăptați, aceștia ar trebui hrăniți cu lapte praf din comerț, îmbogățit cu fier (ar trebui să fie de minim 2-4 mg/l și mai mult după vârsta de 6 luni).

Compusul de fier din formulele de lapte praf, sulfatul de fier, este bine absorbit de organism.

 

Laptele de vacă și alte produse lactate

Spre deosebire de laptele matern, fierul din laptele nemodificat de vacă se absoarbe foarte greu.

Gradul de absorbție scăzut se datorează cel mai probabil nivelului ridicat de proteine și conținutului scăzut de vitamina C, în comparație cu formula de lapte praf, de exemplu.

Mai mult decât atât, introducerea timpurie a laptelui de vacă nemodificat și a altor lactate pot cauza sângerări ale tractului intestinal, având astfel o influență negativă asupra nivelului de fier.

În acest material se recomandă ca cei mici să nu primească lapte de vacă (ca băutură) înainte de vârsta de 9 luni.

În timpul fermentării laptelui, se produc acid lactic și alți acizi organici, care cresc nivelul de absorbție al fierului. Dacă laptele fermentat este consumat la o masă, acești acizi pot avea un efect pozitiv asupra absorbției de fier din alte alimente.

 

Alte băuturi

Sucurile din fructe, dacă sunt făcute din fructe proaspete, au o concentrație ridicată de vitamina C, care are un efect pozitiv asupra absorbției de fier, dacă sunt consumate în timpul meselor.

Cu toate acestea, nu toate sucurile de fructe conțin vitamina C, mai ales dacă sunt preparate prin combinarea gemului sau a compoturilor cu apă. Toată vitamina C este distrusă în timpul procesului de gătire.

Consumul de ceai, care este extrem de răspândit, a fost asociat cu un nivel scăzut al fierului, deoarece are efecte negative asupra absorbției acestuia.

Carne și pește

Carnea și peștele au un efect pozitiv asupra nivelului de fier deoarece conțin fier hem, care are un nivel ridicat de absorbție, și deoarece au un efect pozitiv asupra absorbției de fier non-hem, prezent în alte alimente din cadrul aceleiași mese.

Astfel, fierul din cadrul unei mese cu legume alături de care se adaugă și puțină carne se îmunătățește considerabil. În cadrul unui studiu realizat asupra bebelușilor de 7 luni, aportul de fier non-hem a crescut cu 50% când alături de legume s-a oferit și carne la o masă.

Carnea ar trebui introdusă treptat, începând cu vârsta de 6 luni – pentru a îmbunătăți nivelul de fier sunt suficiente cantități mici.

Ficatul, de exemplu, este foarte bogat în micronutrienți precum zincul și vitaminele A, B și D, precum și în fier. Acesta poate fi pregătit piure și oferit în cadrul diversificării după vârsta de 6 luni.
Peștele conține fier hem, având astfel un efect pozitiv asupra nivelului de fier. De asemenea, peștele are și un efect pozitiv asupra absorbției de fier non-hem.

 

 Cereale, legume și leguminoase

Fierul non-hem reprezintă principalul tip de fier ce se regăsește în dietă, acesta regăsindu-se și în alimentele de origine vegetală. Principalele surse includ cereale, leguminoase, fasole, legume și fructe.

Cerealele au o concentrație mai mare de fitați decât leguminoasele și, drept urmare, cele din urmă ar reprezenta o sursă mai bună de fier. De asemenea, fierul prezent în pâinea dospită (făcută cu drojdie) se absoarbe mai mult față de cea nedospită.

 

Alimentele pentru copii îmbogățite cu fier

Fierul este unul dintre ”nutrienții-problemă”, pentru care există o discrepanță majoră între conținutul din alimentele din diversificare și cantitatea necesară organismului copilului. Conținutul de fier din alimentele complementare au adesea un grad scăzut de absorbție a fierului.

În anumite condiții, acolo unde se dovedește că necesarul de fier al unui copil nu este satisfăcut de alimentația complementară, suplimentarea cu fier va ajuta lupta împotriva deficitului de fier.

Există dovezi că fierul adăugat în formulele de lapte praf și alimentele comerciale dedicate bebelușilor este absorbit bine de organismul celor mici, reducând riscul de apariție a deficitului de fier.

 

ALTE INTERVENȚII PENTRU A CONTROLA DEFICITUL DE FIER

Un program coerent pentru controlul deficitului de fier și al anemiei include un mix optim de intervenții, menite să se mapeze condițiilor locale. Prioritizarea eforturilor din cadrul programelor este necesară astfel încât resursele limitate să poată fi utilizate cât mai eficient.

 

Intervenții reproductive și obstretice

Depozitele de fiel ale unui nou-născut pot fi optimizate de asigurarea unui nivel satisfăcător de fier în organismul mamei, pe parcursul sarcinii. Reducerea numărului total de sarcini și crescând timpul dintre acestea are un efect pozitiv asupra nivelului de fier a mamei.

Deoarece ”costul” de fier din timpul lactației este în general mai mic față de cel al unei menstruații regulate, promovarea alăptării exclusive (deci a amenoreei de lactație) va contribui la controlul deficitului de fier la femeile aflate la vârsta reproducerii.

Dovezile științifice susțin ideea că prezenta anemiei la mamă nu o împiedică pe aceasta să alăpteze. Mai mult decât atât, lactația ajută la reducerea riscului de apariție a anemiei printr-o serie de căi:

  • Alăptarea ccelerează contracția uterului la forma inițială dinainte de sarcină, reducând astfel riscul de hemoragii în perioada imediat după naștere, păstrând astfel din depozitele de fier ale mamei.
  • ”Costul” general al lactației este în general mai scăzut decât cel al menstruației, ca rezultat al amenoreei de lactație ce apare datorită alăptării exclusive.
  • Absorbția de fier din tractul gastrointestinal este îmbunătățit la femeile ce au lactație.
  • Lactația crește mobilizarea depozitelor de fier din organismul femeilor.

O altă intervenție cu costuri scăzute ce poate reduce anemia la bebeluși o reprezintă clamparea întârziată a cordonului ombilical la naștere.

Dacă femeia este anemică în ultima jumătate a sarcinii, cresc riscurile nașterii unui copil cu greutate mai mică, prematură și a mortalității perinatale. În plus, există dovezi solide că o anemie severă în timpul sarcinii afectează negativ depozitele de fier ale bebelușului la naștere.

Nivelul fiziologic ridicat de fier din timpul sarcinii poate fi dificil de întrunit uneori doar din dietă. De aceea, recomandarea generală presupune ca femeile însărcinate să primească suplimente de fier.

Dacă acesta nu este clampat și legat înainte de înceta să pulseze (după aproximativ un minut de la naștere), mai multe celule roșii sunt transferate din placenta la nou-născut. Acest proces poate ajuta la prevenirea deficitului de fier mai târziu în perioada copilăriei, datorită depozitelor crescute de fier de la naștere.

 

Suplimentarea

În anumite cazuri, suplimentarea cu fier (tablete sau picături) poate fi considerată ca o metodă de a preveni anemia cauzată de deficitul de fier, cum ar fi în cazul copiilor între 6 și 24 de luni și la femeile însărcinate.

Suplimentarea de rutină ar putea fi luată în considerare pentru grupurile cu risc mai ridicat, cum ar fi prematurii și copiii ce primesc lapte de vacă nemodificat și produse lactate înaintea vârstei de 9 luni.”

 


Sursa: www.who.int (cap. 6)
Sursa foto: www.pexels.com

Alte traduceri, tot pe tema aportului de FIER:
Recomandări OMS – aportul de FIER: ce este deficitul de fier, care pot fi cauzele anemiei (altele decât carența de fier)
Recomandări OMS – absorbția de FIER: absorbția în organism, depozitele de fier, pierderile de fier, necesar și recomandări, aport prea ridicat de fier

Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

Leave a Reply