Recomandări OMS – cezariana, separarea, icterul

Picasso Maternity
Autor: Organizația Mondială a Sănătății

OPERAȚIA DE CEZARIANĂ

Inițierea alăptării

Mamele care au născut prin cezariană pot alăpta normal, dacă nu există alte complicații precum o boală sau o anormalitate.

Dacă mama a primit anestezie spinală sau epidurală, bebelușul ar trebui așezat direct pe pieptul său după naștere, poate face contactul piele-pe-piele și poate iniția alăptarea în prima oră de viață, la fel ca în cazul unei nașteri vaginale.

Dacă mama a primit anestezie generală, aceasta ar trebui să înceapă contactul piele-pe-piele și să inițieze alăptarea de îndată ce va putea răspunde, în general cam după 4 ore de la naștere.

Un bebelulș născut la termen și într-o stare bună poate aștepta prima masă până când mama va putea răspunde. Bebelușii cu risc de hipoglicemie ar putea avea nevoie de alimentare alternativă până când mama poate alăpta. Mesele alternative ar trebui oferite cu cana, pentru a nu interfera cu alăptarea ce va fi inițiată ulterior.

 Mesele ulterioare

După operația de cezariană, mama ar trebui să continue alăptarea la cerere, însă pentru câteva zile va avea nevoie de ajutor să își țină bebelușul, să învețe cum să alăpteze întinsă, cum să se întoarcă de pe o parte pe alta și cum să se poziționeze confortabil pentru a alăpta. Personalul medical și membrii familiei o pot ajuta împreună pe mamă în acest sens.

Majoritatea mamelor pot alăpta normal după o operație de cezariană, dacă primesc ajutorul corespunzător. În general, dificultățile apar de cele mai multe ori deoarece mama nu primește suficient ajutor pentru stabilirea lactației în perioada post-operatorie și deoarece bebelușii primesc mese alternative între timp.

Dacă un copil este prea bolnav sau prea mic pentru a se hrăni direct de la sân imediat după naștere, mama ar trebui ajutată să își exprime laptele pentru a-și stabili producția, în primele 6 ore de la naștere, cât mai curând posibil, la fel ca în cazul unei nașteri vaginale. Laptele matern exprimat poate fi congelat, pentru a fi folosit atunci când bebelușul poate primi mesele oral.

Dacă mama este prea bolnavă pentru a alăpta, bebelușul ar trebui să primească lapte praf sau lapte matern donat, dintr-o cană, până când mama va putea începe să alăpteze.


MAMA SEPARATĂ DE BEBELUȘ

Separare pe termen scurt (un serviciu în afara casei)

Cel mai des întâlnit motiv pentru care o mamă este separată pe parcursul zilei de copilul ei este deoarece aceasta are un loc de muncă în afara casei, de exemplu atunci când concediul de maternitate nu oferă posibilitatea ca aceasta să continue alăptarea exclusivă pentru minim 6 luni.

Management

Opțiunile ar trebui discutate cu mama. Aceasta ar trebui încurajată să își alăpteze copilul cât mai mult posibil cât timp este acasă, și să ia în considerare să își exprime laptele pentru ca altcineva să îl ofere copilului.

Exprimarea laptelui pentru bebeluş

Un cadru medical calificat ar trebui să o înveţe cum să îşi exprime şi să stocheze laptele matern, cum să îşi hrănească bebeluşul cu cana şi de ce este mai bine să evite utilizarea biberoanelor.

Cum să îşi menţină lactaţia

Mama ar trebui:

  • să îşi alăpteze copilul oricând este acasă, nopţile şi în weekenduri
  • să doarmă cu bebeşulul, astfel încât să îl poată alăpta noaptea şi dimineaţa devreme
  • să exprime lapte matern dimineața, înainte de a pleca la serviciu
  • să exprime laptele matern cât timp este la serviciu, pentru a-și menține lactația; laptele poate fi congelat dacă este posibil, sau ținut până la 8 ore la temperatura camerei și adus acasă. Dacă nu este posibil, laptele ar trebui aruncat; mama trebuie să înțeleagă că laptele nu se pierde – sânii săi vor produce mai mult; dacă mama nu exprimă laptele cât timp este la serviciu, producția de lapte va scădea.

 Separare temporară, din alte motive

O mamă poate fi separată de bebelușul ei și nu îl poate alăpta dacă oricare dintre ei este bolnav și internat în spital, sau dacă cel mic este prematur sau s-a născut cu probleme și se află la terapie intensivă.

Management

Pe perioada separării, mama trebuie încurajată să își exprime laptele, la un interval ca și când s-ar hrăni copilul, pentru a stabili și menține lactația. Dacă este posibil, mama își poate congela laptele.

Bebelușul trebuie ajutat să fie alăptat de îndată ce poate fi din nou lângă mama sa.


ICTERUL

Simptome

Icterul natural apare în primele 2-7 zile de viață. De obicei este fiziologic și trece în câteva zile.

Icterul poate face ca un bebeluș să fie somnolent, astfel încât poate suge mai puțin. Inițierea timpurile a alăptării și alăptările dese reduc din severitatea icterului natural.

Icterul prelungit apare după a șaptea zi de viață și continuă pentru câteva săptămâni. De obicei este cauzat de hormoni sau substanțe din laptele matern, de aceea este numit uneori ”icter de lapte”, care este inofensiv și trece de la sine.

Dacă icterul este cauzat de o condiție mai serioasă, de obicei este însoțit și de alte semne, precum scaune de culoare modificată, urină închisă la culoare, ficat și splină mărite.

 Management

Icterul natural

Apa și glucoza nu sunt de ajutor și pot face ca un bebeluș să sugă mai puțin de la sân. Aportul de mai mult lapte matern ajută ca icterul să treacă mai repede, așa că mama ar trebui încurajată să alăpteze cât de des dorește bebelușul său.

Mama își poate exprima laptele matern după o masă și poate suplimenta cu cana sau cu un tub. Dacă bebelușul este hrănit cu lapte matern exprimat, ar trebui să primească în plus cu 20%.

Dacă icterul este pronunțat, poate fi necesară fototerapia (tratamentul la lampă).

Icterul prelungit

Bebelușul ar trebui direcționat către investigații suplimentare, pentru a exclude o situație gravă. Mama ar trebui să continue alăptarea până când cel mic este evaluat complet.


Sursa: www.who.int (cap. 7)
Sursa foto: www.pablopicasso.org

Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

Leave a Reply