Recomandări OMS – compoziția laptelui matern

Compozitia laptelui matern

Autor: Organizația Mondială a Sănătății

COMPOZIȚIA LAPTELUI MATERN

Laptele matern conține toți nutrienții de care un copil are nevoie în primele 6 luni de viață, incluzând grăsimi, carbohidrați, proteine, vitamine, minerale și apă. Acesta este ușor de digerat și este utilizat în mod eficient.

Laptele matern conține de asemenea factori bioactivi, care întăresc sistemul imunitar al copilului, oferind protecție împotriva infecțiilor, împreună cu alți factori ce ajută la digestia și absorbția nutrienților.

 

Grăsimi

Laptele matern conține cam 3,5 g de grăsimi la 100 ml de lapte, ce asigură aproximativ o jumătate din conținutul energetic al laptelui. Grăsimea este secretată în picături mici, iar cantitatea crește pe parcursul procesului de hrănire. Drept urmare, laptele ”de final” este bogat în grăsimi și are aspectul alb-cremos, în timp de laptele ”de început” conține mai puține grăsimi și are culoarea gri-albăstruie.

Grăsimile din laptele matern conțin acizi grași polinesaturați cu catenă lungă (acid docosahexaenoic sau DHA, și acid arahidonic sau ARA) care NU se regăsesc în alte tipuri de lapte. Acești acizi grași sunt importanți pentru dezvoltarea neurologică a unui copil. DHA și ARA sunt adăugați sintetic în unele tipuri de lapte praf, însă acest lucru nu oferă nici un avantaj în fața laptelui matern și ar putea să nu fie la fel de eficienți precum cei din laptele matern.

 

Carbohidrați

Principalul carbohidrat îl reprezintă lactoza specială, un dizaharid. Laptele matern conține cam 7 g de lactoză la 100 ml de lapte, mai mult decât multe alte tipuri de lapte și reprezintă o altă sursă importantă de energie.

Alt tip de carbohidrați prezenți în laptele matern îl reprezintă oligozaharidele, ce oferă o protecție importantă împotriva infecțiilor.

 

Proteine

Proteinele din laptele matern diferă atât cantitativ cât și calitativ față de laptele de la animale, și conține un echilibru de aminoacizi ce îl face mult mai potrivit pentru un bebeluș.

Concentrația de proteine din laptele matern (0,9 g la 100 ml de lapte) este mai mică decât cea din laptele de la animale. Nivelul mult mai ridicat de proteine din laptele de la animale pot suprasolicita rinichii imaturi ai copilului cu produși din catabolism.

Laptele matern conține mai puțină proteină de tipul cazeinei, iar cazeina din laptele matern are o structură moleculară diferită. Se formează într-o formă mai ușor de digerat față de alte tipuri de lapte.

Dintre zeruri, sau proteine solubile, laptele matern conține mai multă alfa-lactalbumină; laptele de vacă în schimb conține betalactalbumină, care este absentă din laptele matern, iar copiii pot dezvolta intoleranță la aceasta.

 

Vitamine și minerale

Laptele matern conține în mod normal suficiente vitamine pentru un copil, cu excepția cazului în care mama însăși prezintă deficiențe.

Excepția o face vitamina D. Copilul are nevoie de expunere la razele solare pentru a genera în mod natural vitamina D sau, dacă nu este posibil, este nevoie de suplimentare.

Mineralele fier și zinc sunt prezente în concentrații relativ scăzute însă au o biodisponibilitate și un grad de absorbție ridicate. Atâta timp cât depozitul de fier al mamei este în cote normale, bebelușii născuți la termen primesc suficient fier care le acoperă nevoile; doar copiii născuți cu o greutate mai mică pot avea nevoie de suplimentare înainte de 6 luni. S-a demonstrat că întârzierea clampării cordonului ombilical până când acesta nu mai pulsează (aproximativ 3 minute) ajută la creșterea depozitelor de fier ale bebelușului pentru primele 6 luni de viață.

 

Factori împotriva infecțiilor

Laptele matern conține mulți factori care ajută la protejarea unui copil împotriva infecțiilor, încluzând:

  • imunoglobulină, în principal imunoglobulina secretorie A (sIgA), care acoperă mucoasa intestinală și previne ca bacteriile să pătrundă în celule
  • celule albe din sânge, care pot ucide microorganisme
  • proteine din zer (lizozim și lactoferină), care pot ucide bacterii, virusuri și ciuperci
  • oligozaharide, care previn ca bacteriile să se atașeze pe suprafețele mucoaselor

Protecția oferită de acești factori este valoroasă în mod unic pentru un copil. În primul rând, protejează fără efecte neplăcute, precum febra, care poate fi periculoasă pentru un copil mic. În al doilea rând, sIgA conține anticorpi formați în organismul mamei, ce acționează împotriva bacteriilor din intestin și împotriva infecțiilor pe care le-a întâlnit, deci protejează împotriva bacteriilor care vor fi, cel mai probabil, în mediul bebelușului.

 

Alți factori bioactivi

Sărurile biliare stimulează digestia completă a grăsimilor odată ce laptele ajunge în intestinul subțire. Grăsimile din laptele artificial nu se digeră complet.

Factorul de creștere epidermică stimulează maturizarea mucoasei intestinului copilului, astfel încât să poată digera și absoarbi nutrienții, fiind mai puțin sensibilă la infecții cauzate de proteine străine.

S-a sugerat că alți factori de creștere prezenți în laptele matern vizează creșterea și maturizarea nervilor și ale retinei.


 

COLOSTRUL ȘI LAPTELE MATUR

Colostrul este laptele special care este secretat în primele 2-3 zile după naștere. Se produce în cantități mici, cam 40-50 ml în prima zi, însă în condiții normale este suficient pentru un copil în acest moment.

Colostrul este bogat în celule albe și anticorpi, în special sIgA, și conține un procent mai ridicat de proteine, minerale și vitamine liposolubile (A, E și K) față de laptele ulterior.

Vitamina A este importantă pentru protecția ochilor și pentru integritatea suprafețelor epiteliale și deseori, de la aceasta, colostrul poate avea culoarea gălbuie.

Colostrul asigură protecție imunologică importantă pentru un copil, atunci când cel mic este expus pentru prima dată microorganismelor din mediul înconjurător, iar factorul de creștere epidermică ajută la pregătirea mucoasei intestinale pentru a primi nutrienții din lapte.

Este important ca nou-născuții să beneficieze de colostru, și nu de altceva. Alte mese oferite înaintea instalării lactației se numesc mese pre-lactație.

Laptele începe să fie produs în cantități mai mari între 2 și 4 zile după naștere, făcând ca sânii să se simtă plini; se spune că laptele ”a venit”. În cea de-a treia zi, un copil primește în mod normal cam 300-400 ml în 24 de ore, iar în a cincea zi 500-800 ml. Între 7 și 14 zile, laptele se numește tranzițional, iar după 2 săptămâni se numește lapte matur.


 

LAPTELE DE LA ANIMALE ȘI LAPTELE PRAF

Laptele de la animale este foarte diferit față de laptele matern, atât când vine vorba despre cantitatea în care se regăsesc diverșii nutrienți cât și despre calitatea acestora.

Pentru copiii sub 6 luni, laptele de la animale poate fi modificat acasă prin adăugarea de apă, zahăr și micronutrienți, pentru a-l face un înlocuitor pe termen scurt al laptelui matern în situații extrem de dificile, însă nu pot oferi niciodată echivalentul și nu pot avea aceleași proprietăți anti-infecțioase ale laptelui matern. După 6 luni, copiii pot primi lapte integral fiert.

Laptele praf pentru copii este compus în general din lapte de vacă modificat sau din produse de soia. În timpul procesului de producție, cantitățile de nutrienți sunt ajustate pentru a-i face comparabili cu cei din laptele matern. În orice caz, diferențele calitative în cazul grăsimilor și al proteinelor nu pot fi contestate, și în plus, este clară absența factorilor anti-infecțioși și bio-activi.

Laptele praf nu este un produs steril și poate fi nesigur în alte moduri. Sursa unor infecții ce pot pune viața nou-născuților în pericol au fost urmărite până la o serie de bacterii patogene, precum Enterobacter sakazakii, care se găsește în laptele praf.

Formulele care au la bază soia conțin fito-estrogeni, cu o acțiune similară cu cea a estrogenului, hormonul uman, care ar putea reduce fertilitatea în cazul băieților și pot provoca pubertate precoce în cazul fetelor.”


Sursa: www.who.int (cap. 2)
Foto credit: rehydrate.org
P.S. – Mulțumesc Iulia pentru ajutorul cu traducerea unor termeni medicali

 

4 comments to Recomandări OMS – compoziția laptelui matern

Leave a Reply