Recomandări OMS – diversificarea alimentației (IV)

Diversificare IV
Autor: Organizația Mondială a Sănătății

 

”PRINCIPII GENERALE ALE DIVERSIFICĂRII

 

Ghidul principiilor privind diversificarea copilului alăptat stabilește standardele pentru dezvoltarea recomandărilor locale corecte. Acesta oferă atât îndrumări privind obiceiuri alimentare dorite cât și cantități, consistențe, frecvențe, densități energetice și conținuturi nutriționale ale alimentelor.

1. Alăptarea exclusivă de la naștere la 6 luni și începerea diversificării la 6 luni (180 de zile), în timp ce se continuă alăptarea
2. Continuarea alăptării frecvente, la cerere, până la 2 ani sau mai mult
3. Hrănirea la cerere, aplicând principiile de îngrijire psihosociale
4. Practicarea unei igiene bune și manevrarea corespunzătoare a alimentelor
5. Începerea la 6 luni cu cantități mici de alimente, crescând cantitatea pe măsură ce copilul crește, în timp ce se continuă cu alăptările frecvente
6. Creșterea treptată a consistenței alimentelor și varietății pe măsură ce copilul crește, adaptându-le la cerințele și abilitățile copilului
7. Creșterea numărului de mese solide oferite copilului pe măsură ce acesta crește
8. Oferirea unei game variate de alimente bogate nutritiv, pentru a asigura că sunt acoperite toate nevoile nutriționale
9. Apelarea la alimente solide îmbogățite sau la suplimente de vitamine și minerale pentru copil, dacă este necesar
10. Creșterea aportului de fluide pe perioada unei boli, inclusiv mai multe alăptări, și încurajarea copilului de a consuma alimente moi, preferate. După boală, se recomandă oferirea alimentelor solide mai des decât de obicei și încurajarea ca acesta să mănânce mai mult.

 

8. Oferirea unei game variate de alimente bogate nutritiv, pentru a asigura că sunt acoperite toate nevoile nutriționale

Diversificarea ar trebui să ofere suficientă energie, proteine și micronutrienți pentru a acoperi decalajele energetice și nutriționale ale unui copil, astfel încât împreună cu laptele matern că le fie satisfăcute nevoile.

Figura de mai jos arată nivelul decalajului de energie, proteine, fier și vitamina A ce trebuie acoperit de alimentele solide, pentru un copil de 12-23 de luni, alăptat.

Figura - nutrienti din LMSecțiunea deschisă la culoare de pe fiecare bară arată procentul de nevoi zilnice ale copilului ce pot fi acoperite de un aport mediu de 550 ml de lapte matern. Secțiunea închisă la culoare de pe fiecare bară reprezintă decalajul de nevoie ce trebuie să fie acoperite în urma diversificării.

Cel mai mare decalaj este prezent în cazul fierului, deci este foarte important ca alimentele solide să conțină fier, dacă este posibil din sursă animală precum carne, organe, păsări sau pește. Boabele (mazăre, fasole, linte, nuci) asociate cu alimente bogate în vitamina C care ajută la absorbție reprezintă o alternativă, însă nu pot înlocui complet alimentele de origine animală.

Caracteristicile alimentelor solide de calitate:

  • bogate energetic, proteic și micronutritiv (mai ales în fier, zinc, calciu, vitamina A, vitamina C și acid folic)
  • să nu fie sărate sau picante
  • să fie pe placul copilului
  • să fie disponibile local și accesibile ca preț

Principalele ingrediente ale alimentelor solide se regăsesc în general în dieta zilnică. Acestea includ cerealele, rădăcinoasele și fructele bogate în amidon, care reprezintă principala sursă de carbohidrați și asigură energia necesară. Cerealele mai conțin și ceva proteine; însă rădăcinoasele precum maniocul și cartoful dulce, și fructele bogate în amidon precum bananele și breadfruit conțin foarte puține proteine.

O varietate de alte alimente ar trebui adăugate dietei zilnice pentru a asigura necesarul de alți nutrienți. Acestea includ:

  • Alimentele ce provin de la animale sau pește reprezintă o sursă bună de proteine, fier și zinc. Ficatul de asemenea conține vitamina A și acid folic. Gălbenușul de ou reprezintă o sursă bună de proteine și vitamina A, însă nu și de fier. Un copil are nevoie de aceste alimente în forma solidă, nu doar preparate ca și lichide.
  • Produsele lactate, precum laptele, brânzeturile și iaurturile reprezintă surse bunede calciu, proteine, energie și vitamina B.
  • Leguminoasele – mazărea, fasolea, lintea, alunele și soia reprezintă surse bune de proteine și ceva fier. Consumând surse de vitamina C (de exemplu roșii, citrice sau alte fructe și legume cu frunze verzi) ajută la absorbția fierului în organism.
  • Legumele și fructele portocalii precum morcovul, dovleacul, mango și papaya, și alimentele cu frunze verde-închis precum spanacul, sunt bogate în caroten, din care se produce vitamina A, și de asemenea și vitamina C.
  • Grăsimile și uleiurile reprezintă surse concentrate de energie și de anumite grăsimi esențiale de care copilul are nevoie pentru a crește.

O alimentație strict vegetariană (bazată pe plante) nu asigură provizii suficiente de fier și zinc pentru a acoperi toate nevoile unui copil de 6-23 de luni. Alimentele de origine animală ce conțin suficient fier și zinc sunt necesare pentru a completa dieta. Alternativ, pot fi necesare alimente îmbogățite sau suplimente micronutritive pentru a acoperi unele carențe nutriționale severe.

Grăsimile, inclusiv uleiurile, sunt foarte importante deoarece cresc densitatea energetică a alimentelor și le oferă un gust mai bun. Grăsimile ajută de asemenea la absorbția vitaminei A și a altor vitamine solubile în grăsimi. Unele grăsimi, mai ales soia și uleiul de rapiță, asigură de asemenea acizii grași esențiali.

Grăsimile ar trebui să asigure 30-45% din totalul energetic, oferit de laptele matern și alimentele solide. Grăsimile nu ar trebui să depășească aceste procente, altfel copilul nu va consuma suficiente alimentele care conțin proteine și alți nutrienți importanți, precum fier și zinc.

Zahărul reprezintă o sursă concentrată de energie, însă nu conține nutrienți. Poate dăuna dinților copilului și poate duce la creștere în greutate și chiar obezitate. Zahărul și băuturile dulci, precum sucurile acidulate, ar trebui evitate deoarece scad apetitul copilului pentru alimente mai nutritive.

Ceaiul și cofeina conțin compuși ce pot interfera cu absorbția fierului și nu sunt recomandate pentru copii mici.

Datorită temerilor privind potențiale reacții alergice, multe familii restricționează includerea anumitor alimente în dieta copilului. Totuși, nu există studii coordonate care demonstrează că dietele restrictive au efect de prevenire a reacțiilor alergice. De aceea, copiii ar trebui să consume o varietate mare de alimente începând cu vârsta de 6 luni, inclusiv lapte de vacă, ouă, alune, pește și fructe de mare.”


 Sursa: www.who.int (cap. 3)

 

PRINCIPII GENERALE ALE DIVERSIFICĂRII (I)

PRINCIPII GENERALE ALE DIVERSIFICĂRII (II)

PRINCIPII GENERALE ALE DIVERSIFICĂRII (III)

PRINCIPII GENERALE ALE DIVERSIFICĂRII (V)

Leave a Reply