Recomandări OMS – hrănirea bebelușilor

Recomandările OMS alaptare si diversificare

 ”Recomandări privind hrănirea bebelușilor și a copiilor mici

Autor: Organizația Mondială a Sănătății

Recomandările OMS și UNICEF privind hrănirea copiilor sunt următoarele:

  • alăptare exclusivă pentru 6 luni (180 de zile);
  • diversificare adecvată nutrițional după vârsta de 6 luni, continuând alăptarea până la vârsta de 2 ani sau mai mult.

Alăptarea exclusivă înseamnă că un copil primește doar lapte matern, de la mama sa sau de la o doică, sau lapte matern muls, fără alte lichide sau solide, nici măcar apă, cu excepția soluțiilor orale pentru rehidratare, a picăturilor sau a siropurilor ce conțin vitamine, suplimente minerale sau medicamente.

Diversificarea este definită ca fiind procesul ce începe atunci când laptele matern nu mai este suficient pentru a îndeplini necesitățile nutriționale ale copiilor, de aceea sunt necesare alte alimente și lichide, împreună cu laptele matern. Perioada propusă pentru hrănirea complementară este considerată ca fiind, în general, între 6 luni și 23 de luni, cu toate că alăptarea poate continua și după doi ani. […]

 

Studii ce susțin recomandările de hrănire a copiilor


Alăptarea

Alăptarea asigură beneficii pe termen scurt și pe termen lung atât pentru copil cât și pentru mamă, ajută inclusiv la protejarea copilului împotriva unor boli grave și cronice. Dezavantajele pe termen lung ale ne-alăptării sunt recunoscute din ce în ce mai mult ca fiind importante.

Analize ale studiilor efectuate în țările în curs de dezvoltare relevă faptul că  bebelușii care nu sunt alăptați au un risc de 6 până la 10 ori mai mare de a muri în primele luni de viață, față de bebelușii alăptați. Diareea și pneumonia sunt mai des întâlnite și mai acute în cazul copiilor hrăniți artificial, și sunt răspunzătoare pentru multe din aceste decese. De asemenea, bolile diareice sunt mai des întâlnite în rândurile copiilor hrăniți artificial chiar în situații de igienă corespunzătoare, precum în Belarus și Scoția. Alte infecții acute, incluzând otita medie, meningita Haemophilus influenzae și infecții ale tractului urinar, sunt mai rar întâlnite și mai puțin acute în cazul bebelușilor alăptați.

Copiii hrăniți artificial prezintă un risc mai ridicat de incidență a unor boli imunologice pe termen lung, precum astmul și alte condiții atopice, diabetul de tip 1, boala celiacă, colita ulceroasă și boala Crohn. Hrănirea artificială este de asemenea asociată cu un risc crescut de leucemie infantilă.

Mai multe studii sugerează că obezitatea în timpul copilăriei târzii și a adolescenței are o rată mai scăzută în rândul copiilor alăptați, iar riscul este cu atât mai scăzut cu cât copilul a fost alăptat mai mult timp. […]

Dovezi din ce în ce mai numeroase corelează hrănirea artificială de riscuri crescute ce privesc sistemul cardiovascular, inclusiv tensiunea arterială crescută, nivel modificat al colesterolului din sânge și ateroscleroza la maturitate.

În ceea ce privește inteligența, o analiză cuprinzătoare a 20 de studii au indicat un scor al funcțiilor cognitive cu o medie de până la 3,2 puncte mai mare în cazul copiilor alăptați față de cei hrăniți cu lapte praf. Diferența a fost chiar mai mare (până la 5,18 puncte) în rândul copiilor născuți subponderal. O durată mai mare a alăptării a fost asociată cu o inteligență superioară în perioada copilăriei târzii și a maturității, ceea ce poate influența capacitatea individului de a contribui în societate.

Pentru mamă, alăptarea are de asemenea beneficii atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Riscul de hemoragie post-partum poate fi diminuat alăptând imediat după naștere, și există tot mai multe dovezi că riscul de cancer la sân sau ovarian este mai mic în rândul femeilor ce alăptează.

 

Alăptarea exclusivă până la 6 luni

Avantajele alăptării exclusive comparativ cu alăptarea parțială au fost recunoscute în 1984, când o revizuire a studiilor disponibile au relevat faptul că riscul de deces din cauza diareii la bebelușii alăptați parțial până la 6 luni era de 8,6 ori mai mare față de cei alăptați exclusiv.  Pentru cei care nu au primit deloc lapte matern, riscul era de 25 de ori mai mare față de bebelușii alăptați exclusiv. […]

Dacă tehnica este corectă, alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni de viață asigură energia și nutrienții de care au nevoie cei mai mulți copii. Niciun alt aliment sau lichid nu este necesar.

Multiple studii au arătat că bebelușii sănătoși nu au nevoie de apă suplimentar pe parcursul primelor 6 luni, dacă sunt alăptați exclusiv, chiar și într-un climat foarte cald. Laptele matern conține 88% apă și este suficient pentru a potoli setea unui bebeluș. Fluidele suplimentare înlocuiesc laptele matern și nu cresc aportul global. Din păcate, apa și ceaiurile sunt oferite de obicei bebelușilor, deseori chiar în prima săptămână de viață. Această practică a fost asociată cu un risc dublu de apariție a diareii.

Pentru mamă, alăptarea exclusivă poate întârzia revenirea fertilității și poate accelera revenirea la greutatea dinaintea sarcinii. Mamele care au alăptat exclusiv și frecvent prezintă un risc mai mic de 2% de a rămâne din nou însărcinate în primele 6 luni de după naștere, atâta timp cât amenoreea este încă prezentă.

 

Diversificarea după 6 luni

După vârsta de 6 luni, nevoile nutriționale și de energie ale unui bebeluș încep să depășească ceea ce laptele matern poate oferi, iar diversificarea devine necesară pentru a acoperi aceste necesități. Dacă alimentele complementare nu sunt introduse la această vârstă sau dacă nu sunt oferite corespunzător, creșterea bebelușului poate avea de suferit.

În multe țări, perioada de diversificare alimentară din intervalul 6 – 23 de luni este una de vârf în care creșterea copilului nu este corespunzătoare, se dezvoltă deficiențe de nutriție și boli infecțioase.

Chiar după începerea diversificării, alăptarea rămâne o sursă critică de nutrienți pentru copilul mic. Laptele matern asigură aproximativ o jumătate din nevoile energetice ale copilului până la vârsta de un an, respectiv o treime până la doi ani. Laptele matern oferă în continuare nutrienți de o calitate superioară multor alimente complementare, împreună cu factori de protecție. De aceea, este recomandat la alăptarea la cerere să continue alături de o diversificare corespunzătoare până la vârsta de 2 ani sau mai mult.

Alimentele complementare trebuie să fie adecvate din punct de vedere nutritiv, sigure și oferite corespunzător astfel încât nevoile energetice și nutriționale să fie împlinite. Totuși, diversificarea este adesea abordată necorespunzător, incluzând alimente prea diluate, oferite prea rar sau în cantități prea mici, sau ca înlocuitor de laptele matern, de o calitate inferioară. Atât alimentele cât și practicile de diversificare influențează calitatea diversificării, iar mamele și familiile au nevoie de suport pentru a acționa corect.”


Sursa: www.who.int (cap. 1)
Foto credit: susuibu.com

2 comments to Recomandări OMS – hrănirea bebelușilor

Leave a Reply