Alăptare

Recomandări OMS – impresia că lactația este insuficientă

04/02/2016
Wyspiański, Motherhood, 1905
Autor: Organizația Mondială a Sănătății

 Simptome

Cea mai des întâlnită problemă pe care o descriu mamele este senzația că nu au lapte suficient. În multe cazuri, de fapt, bebelușul primește tot laptele de care are nevoie, iar problema este doar impresia mamei că producția de lapte este insuficientă.

În unele cazuri, bebelușul chiar nu primește suficient lapte pentru a-i fi îndeplinite nevoile. Ocazional, acest lucru se întâmplă datorită unui blocaj psihologic sau patologic al mamei, ce scade producția de lapte.

Cu toate acestea, de obicei motivul pentru un aport de lapte scăzut îl reprezintă tehnica defectuoasă sau tiparul de hrănire. Dacă tehnica de alăptare se îmbunătățește, aportul bebelușului crește. Atunci când cel mic scoate laptele doar parțial din sân, producția scade, însă crește la loc când copilul suge mai mult.

Simptomele care o fac pe mamă să se gândească la faptul că lactația este insuficientă includ:

  • bebelușul plânge foarte mult, părând să nu fie satisfăcut după mese
  • bebelușul dorește să se hrănească foarte des și pentru o perioadă lungă de timp, la fiecare masă
  • sânul se simte moale
  • laptele nu poate fi exprimat

Aceste simptome pot apărea datorită multor altor cauze și nu arată neapărat că aportul de lapte este mic. Dacă o mamă este îngrijorată că are prea puțin lapte, este necesar să afle dacă bebelușul primește suficient lapte sau nu. Dacă cel mic nu primește lapte suficient, atunci este necesar să se afle dacă acest lucru este cauzat de tehnica de alăptare sau de o lactație scăzută. Dacă cel mic primește lapte suficient, atunci este necesar să se afle care sunt motivele ce o fac pe mamă să fie îngrijorată.

 

Există două semne de bază care arată că un bebeluș nu primește lapte suficient:

  • nu ia în greutate suficient
  • nu udă suficiente scutece

Dacă bebelușul are meconiu (scaune negre lipicioase) după 4 zile de la naștere, cel mai probabil că cel mic nu primește suficient lapte.

Creșterea în greutate insuficientă        

Creșterea în greutate a bebelușilor este variabilă, iar fiecare copil are propriul tipar. Nu se poate spune după o singură cântărire dacă cel mic crește satisfăcător – este necesar ca aceasta să se realizeze de mai multe ori, pe parcursul a cel puțin câteva zile.

Imediat după naștere, un bebeluș poate scădea în greutate câteva zile. Majoritatea își recuperează greutatea până la finalul primei săptămâni, dacă sunt sănătoși și se hrănesc bine. Toți bebelușii ar trebui să își recupereze greutatea de la naștere în primele 2 săptămâni de viață. Un copil care are o greutate mai mică decât cea de la naștere după două săptămâni de la naștere trebuie să fie evaluat.

După 2 săptămâni, bebelușii alăptați pot lua în greutate între 500g și 1kg sau mai mult în fiecare lună. Acește creșteri în greutate sunt normale. Cel mic ar trebui verificat de boli sau anormalități congenitale și cantitatea de urină.

De asemenea, ar trebui evaluată tehnica și tiparul de alăptare, împreună cu interacțiunea între mamă și bebeluș, pentru a putea explica de ce nu ia bine în greutate, după cum este explicat în continuare.

Cantitatea mică de urină

Un bebeluș alăptat exclusiv, ce primește lapte suficient, în general urinează diluat de 6-8 ori sau mai mult în 24 de ore. Dacă un bebelulș urinează de mai puțin de 6 ori pe zi, mai ales dacă aceasta este galben-închis și miroase puternic, atunci cel mic nu primește fluide suficiente.

Aceasta este o modalitate utilă de a afla rapid dacă, cel mai probabil, bebelușul primește suficient lapte sau nu. Oricum, nu este utilă această evaluare dacă cel mic primește și alte băuturi pe lângă laptele matern.

 

Aportul scăzut de lapte matern se poate datora:

  • întârzierii la inițierea alăptării, astfel încât producția de lapte nu este ajustată corespunzător în primele zile pentru a acoperi nevoile copilului
  • atașării defectuoase, astfel încât copilul nu scoate eficient laptele din sân
  • meselor rare, meselor la program fix sau a lipsei meselor nocturne, astfel încât bebelușul pur și simplu nu suge suficient (mai puțin de 8 ori / 24 ore în primele 8 săptămâni, respectiv mai puțin de 5-6 ori / 24 ore după 8 săptămâni)
  • meselor scurte, dacă mama este foarte grăbită, sau dacă îl ia pe cel mic de la sân în timpul unei pauze înainte ca acesta să fi terminat, sau dacă bebelușul se oprește repede deoarece este înfășat și îi este prea cald, atunci acesta ar putea să nu ia lapte atât cât are nevoie, mai ales din cel bogat în grăsimi
  • folosirii biberoanelor sau a suzetelor, care înlocuiesc suptul la sân, astfel încât bebelușul suge mai puțin; bebelușii ce folosesc suzete tind să sugă la sân mai puțin timp; suzetele pot fi o cauză importantă a eșuării alăptării; acestea pot interfera cu atașarea, astfel încât cel mic suge mai puțin eficient
  • oferirea altor alimente sau băuturi fac ca cel mic să sugă mai puțin și să primească mai puțin lapte, de asemenea sânul este stimulat mai puțin, deci se și produce mai puțin lapte.

Factori psihologici ai mamei

O mamă poate fi deprimată, îi poate lipsi încrederea în sine, poate fi îngrijorată sau stresată; sau ar putea să respingă bebelușul sau ideea de a alăpta. Acești factori nu afectează în mod direct producția de lapte, însă pot interfera cu maniera în care mama îi răspunde bebelușului, astfel încât va alăpta mai rar. Asta poate face ca bebelușul să primească mai puțin lapte, astfel stimulând insuficient producția de lapte.

Condiția fizică a mamei

Există puține mame care au o lactație diminuată din motive patologice, incluzând aici probleme hormonale (insuficiența hipofizară după o hemoragie severă, placentă eliminată incomplet) sau dezvoltare mamară insuficientă. Puține mame suferă de lactație scăzută din motive fiziologice, fără un motiv aparent, iar lactația nu se îmbunătățește atunci când se îmbunătățesc tehnica și tiparul de alăptare.

Alți factori care pot reduce temporar lactația includ pilule contraceptive ce conțin hormoni, o nouă sarcină, malnutriție severă, fumatul și consumul de alcool.

Condiția fizică a bebelușului

Este posibil ca un bebeluș să nu ia în greutate corespunzător, să nu sugă bine la sân și să stimuleze bine producția de lapte, din cauza unei boli, a prematurității sau a unei anormalități congenitale (precum defect al boltei palatine, boli la inimă sau la rinichi). Întotdeauna este important să se ia în considerare acești factori și să se examineze cu atenție bebelușul înainte de a concluziona că mama are o producție de lapte scăzută.

 

Concluzii

Principalele motive pentru care un bebeluș nu primește suficient lapte matern sunt cauzate de tehnica proastă sau abordarea greșită a alăptării, care pot fi depășite. Doar puține mame întâmpină dificultăți pe termen lung cu producția de lapte.

 


 

Insuficiența percepută

Dacă un bebeluș ia în greutate corespunzător și elimină urină diluată de minim 6 ori în 24 ore, atunci aportul de lapte matern este adecvat. Dacă mama crede că nu are suficient lapte, atunci este vorba despre insuficiență percepută.

Cel mai probabil atașarea defectuoasă este cauza principală, dacă un bebeluș:

  • dorește să se hrănească foarte des (mai des de 2 ore tot timpul, fără intervale lungi între mese)
  • suge mult timp la fiecare masă (mai mult de o jumătate de oră, cu excepția nou-născuților și a prematurilor)
  • este nemulțumit în general

Un cadru medical își poate folosi abilitățile de consiliere pentru a asculta și a afla, pentru a prelua istoricul hrănirii și pentru a înțelege dificultățile, mai ales dacă alăptarea este afectată de factori psihologici. Alăptarea ar trebui observată, verificând ca atașarea bebelușului să fie corectă. De asemenea ar trebui notate condiția fizică a mamei, a bebelușului și greutatea acestuia. Cadrul medical ar trebui să hotărască dacă dificultățile sunt datorate de un aport de lapte scăzut sau este vorba despre insuficiență percepută.

Dacă dificultarea este cauzată de aportul scăzut de lapte matern, cadrul medical ar trebui:

  • să hotărască motivul pentru aportul de lapte scăzut
  • să trateze sau să transfere bebelușul către un specialist, dacă acesta este bolnav sau suferă de o anormalitate
  • să o ajute pe mamă cu oricare dintre cauzele mai mult sau mai puțin întâlnite, de exemplu, dacă folosește pilule contraceptive ce conțin estrogen; ar putea fi necesar transferul către un specialist
  • să discute cum mama își poate îmbunătăți tehnica de alăptare și atașarea bebelușului
  • să apeleze la abilitățile de consiliere pentru a o ajuta cu factorii psihologici, să o ajute să capete încredere că are suficient lapte

Dacă dificultatea este de fapt o insuficiență percepută, cadrul medical ar trebui:

  • să afle care este motivul
  • să explice dificultatea și ce anume ar putea ajuta
  • să discute cum mama își poate îmbunătăți tehnica și tiparul de alăptare, să o ajute cu îmbunătățirea atașării bebelușului
  • dacă cel mic are reflux, să sugereze să îl țină într-o poziție verticală
  • să apeleze la abilitățile de consiliere pentru a o ajuta cu factorii psihologici, să o ajute să capete încredere că are suficient lapte

 

Sursa: www.who.int (cap. 7)
Sursa foto: en.wikipedia.org

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply