Alăptare

Recomandări OMS – motive medicale pentru hrănirea cu lapte praf

25/05/2016
Bebe hranit cu biberon
Autor: Organizația Mondială a Sănătății

Aproape toate mamele pot alăpta cu success, incluzând aici inițierea alăptării în prima oră după  naștere, exclusiv pentru primele șase luni și continuarea (alături de diversificare) până la doi ani sau mai mult.

Alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață sunt extrem de benefice atât pentru mame cât și pentru copii. Efectele pozitive ale alăptării, când vine vorba despre sănătatea celor implicați sunt obsevate în toate împrejurările.

Alăptarea reduce riscul de infecții acute precum diaree, pneumonie, otite, Haemophilus influenza, meningite și infecții ale tractului urinar. De asemenea, protejează împotriva bolilor cronice precum diabet de tip I, colite ulceroase și boala lui Cohn.

Alăptarea în perioada copilăriei este asociată cu rate mai scăzute de tensiune arterială și colesterol, o incidență mai scăzută a diabetului de tip II, riscuri mai reduse de supraponderalitate și obezitate la adolescenți și adulți.

Alăptarea întârzie revenirea fertilității la femei și reduce riscurile hemoragiilor post-partum, a cancerului de sân și a celui ovarian în perioada dinaintea menopauzei.

Cu toate acestea, un măr mic de afecțiuni medicale ale copilului sau ale mamei pot justifica recomandarea ca aceasta să nu alăpteze temporar sau permanent. Aceste motive, ce implică foarte puține mame și copiii  lor, sunt descrise în continuare, împreună cu alte situații ale mamei care, deși pot fi grave, nu reprezintă motive medicale pentru folosirea substituienților de lapte matern.

Atunci când se are în vedere întreruperea alăptării, beneficiile continuării ar trebui comparate cu riscurile impuse de prezența uneia dintre situațiile specifice menționate.

 

PROBLEME ALE COPIILOR

Copii care NU ar trebui să primească deloc lapte matern sau alt tip de lapte, cu excepția formulelor specializate:

  • copii cu galactozemie clasică: este necesar un lapte praf special, fără galactoză.
  • copii cu boala urinei cu miros de arțar: este necesar un lapte praf special, fără leucină, izleucină and valină.
  • copii cu fenilcetonurie: este necesar un lapte praf special, fără fenilalanină (este posibilă alăptarea parțială, sub o monitorizare atentă).

Copii pentru care laptele matern rămâne cea mai bună opțiune de hrănire, însă care pot avea nevoie de suplimentare adițională pentru o perioadă limitată de timp:

  • copii născuți cu o greutate mai mică de 1.500 g (cu greutate foarte mică la naștere).
  • copii născuți la mai puțin de 32 de săptămâni de gestație (prematuri)
  • nou-născuții cu risc ridicat de hipoglicemie, din cauza unei adaptări metabolice defectuoase sau a unei nevoi crescute de glucoză (cum ar fi cei născuți prematur, micuți pentru vârsta gestațională sau care au suferit un stres fetal intrauterin, cei care sunt bolnavi sau cei care au mame bolnave de diabet), dacă zahărul din sânge nu este optim pentru a fi alăptați sau hrăniți cu lapte matern.

 

PROBLEME ALE MAMELOR

Mamele ce suferă de oricare dintre bolile menționate în continuare ar trebui să primească tratament potrivit recomandărilor medicale.

Motive medicale ce pot justifica evitarea completă a alăptării:

  • infecția cu HIV: dacă hrănirea cu înlocuitori de lapte matern este acceptabilă, fezabilă, accesibilă, sustenabilă și sigură (AFASS). […]

Se recomandă ca mama infectată cu HIV să nu alăpteze deloc. De asemenea, ar trebui evitată hrănirea mixtă (adică alăptare, în timp ce se oferă și alte lichide, formule sau alimente) în primele șase luni de viață.

Motive medicale ce pot justifica evitarea temporară a alăptării:

  • Boli grave ce o împiedică pe mamă să aibă grijă de copilul său, de exemplu septicemie.
  • Virusul Herpes simplex de tip 1 (HSV-1): ar trebui evitat contactul direct între leziunile de pe sânii mamei și gura bebelușului, până când se vindecă toate leziunile active.
  • Medicamente recomandate mamei:
    • sedative psihoterapeutice, anti-epileptice, opioide și combinarea lor poate cauza efecte secundare precum somnolență și dificultăți în respirare, și ar trebui evitate dacă este disponibilă o alternativă mai sigură;
    • iodul radioactiv – 131 ar fi bine de evitat, având în vedere că există alternative mai sigure – mama poate relua alăptarea după aproximativ două luni de la primirea acestei substanțe;
    • folosirea în exces a iodului topic (e.g., iod povidona), mai ales pe răni deschise sau pe membranele mucoase, pot avea ca efect inhibarea tiroidei sau anomalii ale electroliților la copilul alăptat și ar trebui evitată.
    • chimioterapia cu citotoxice impune ca mama să întrerupă alăptarea pe parcursul tratamentului.

Motive medicale ce permit continuarea alăptării, cu supravegherea atentă a problemelor de sănătate:

  • abcesul mamar: alăptarea ar trebui continuată din sânul neafectat; hrănirea din sânul afectat poate fi reluată după începerea tratamentului
  • hepatita B: copiii ar trebui să primească vaccinul împotriva hepatitei B în primele 48 de ore sau cât mai curând după acest interval
  • hepatita C
  • mastita: dacă alăptarea este foarte dureroasă, laptele trebuie exprimat pentru a evita agravarea situației
  • tuberculoza: mama și copilul ar trebui tratați conform politicii naționale privind tuberculoza
  • folosirea anumitor substanțe de către mamă:
    • nicotină, alcool, ecstasy, amfetamine, cocaină și stimulatori similari – s-a demonstrat că au un efect nociv asupra copiilor alăptați
    • alcoolul, opioidele, benzodiazepinele și cannabisul pot provoca sedare atât la mamă cât și la copil

Mamele ar trebui încurajate să nu folosească aceste substanțe și să primească oportunitatea și suportul pentru a nu le folosi. Mamele care aleg să nu renunțe la folosirea acestor substanțe sau care nu o pot face, ar trebui să primească sfaturi personalizate privind riscurile și beneficiile alăptării, în funcție de circumstanțele individuale. Pentru mamele ce folosesc aceste substanțe în reprize scurte, se poate avea în vedere evitarea temporară a alăptării pe această perioadă.


Sursa: www.who.int (cap. 8)
Sursa foto: www.webmd.com

Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply Irina Alexandra Rac 18/08/2016 at 08:39

    Din pacate mai exista si alte boli, autoimuna in cazul meu, in care singurul tratament care functioneaza este incompatibil cu alaptarea, iar neurmarea tratamentului ma impiedica sa am grija de bebelus 🙁

    • Reply SebaBaby 18/08/2016 at 09:04

      Cel mai important este ca puiul de om sa aiba alaturi o mama ce ii poate fi alaturi.
      Sanatate multa!

    Leave a Reply