Review carte – Părinți liniștiți, copii fericiți

Review carte - Părinți liniștiți, copii fericiți

Despre autoare

Laura Markham este doctor în psihologie, cu experiență îndelungată de clinician, fondator al AHA! Parenting – site de parenting foarte apreciat la nivel mondial, cu zeci de mii de abonați.

De asemenea, este autoarea a două bestseller-uri traduse în mai multe limbi: Părinți liniștiți, copii fericiți – cum să înlocuim țipetele cu conectarea și Părinți liniștiți, frați fericiți – cum să creștem frați prieteni pe viață.

În cadrul conferințelor la nivel internațional pe care le susține, a materialelor scrise și cursurilor predate, Laura Markham pune accentul pe relația dintre părinți și copii, de la naștere până la vârsta adolescenței. Promovează creșterea cu dragoste și blândețe a copiilor, stabilind limite cu empatie, sprijinindu-i pe cei mici să se dezvolte armonios și încrezători.

Nu în ultimul rând, este mama a doi copii (acum adulți) cu care a trecut prin provocările specifice fiecărei vârste, asupra cărora a aplicat tehnicile recomandate.

 

Impresii personale

Chiar în timp ce o citeam, îmi tot spuneam – ”Vai, asta e cea mai tare carte de parenting de până acum!” (Și am zis-o de câteva ori. 🙂 ) Dap, mi-a plăcut mult. De obicei îi marchez și soțului secțiuni de citit (scurt și la obiect, să nu se plictisească omul). Ei, acum nu am putut marca. I-am spus că dacă vrea, poate să o citească pe toată – aș consuma prea multe postit-uri să îi marchez doar anumite pasaje.

Acest material a fost publicat în 2012 și tradus în română în anul 2015. Chiar dacă au trecut câțiva ani de la apariție, nu am simțit în niciun moment că situațiile abordate și sfaturile incluse nu ar fi de actualitate.

Din cuprinsul cărții se regăsesc subiecte precum reglarea emoțiilor, conectarea între părinți și copii, înlocuirea controlului celor mici cu îndrumarea acestora. În toate capitolele se întâlnesc experiențe ale părinților care au mers pe recomandările Laurei Mackhram, sfaturi concrete din care părinții pot alege ceea ce li s-ar potrivi, clar exprimate și absolut aplicabile.

”Va fi greu să nu mai țipi? Da. Nu ne oprim prin magie. Este nevoie de efort susținut, zilnic. Nimeni nu o poate face în locul tău. Să nu mai țipi poate părea un miracol, dar este un obiectiv ce poate fi atins. Când îți gestionezi cu atenție emoțiile într-o zi o să-ți dai seama că nici nu îți mai amintești când ai țipat ultima oară. Vrei să încerci?” (pag. 18)

În prima parte a cărții, despre reglarea emoțiilor, accentul este pus pe părinți – este vorba despre emoțiile acestora. Am găsit aici multe sfaturi frumoase despre cum am putea să ne controlăm accesele de furie și țipetele, cum să rămânem calmi atunci când copiii au tantrumuri, cum să ne gândim mai mult la noi și la experiențele proprii înainte de a ne descărca pe cei mici.

În cea de-a doua parte a cărții, subiectul principal este conectarea între părinți și copii, acea relaționare specială și profundă, care îi ajută pe copii să simtă că nevoile lor le sunt ascultate cu adevărat. Laura Markham a inclus aici o serie de sfaturi privind conectarea în funcție de vârsta copiilor – bebeluși, copii mici, preșcolari (abia acum am realizat că eu am acasă un preșcolar!!!) și școlari.

”Alinarea copilului îl ajută nu doar să învețe să se liniștească singur, ci și să devină o persoană, în general, mai calmă, prietenoasă și fericită, și nu doar în copilărie, ci pe tot parcursul vieții sale. Sunt multe studii care au demonstrat că acei copii care primesc din partea părinților un nivel peste mediu de afecțiune, atenție și liniștire devin adulți mai relaxați, mai echilibrați emoțional și mai fericiți.” (pag. 96)

De asemenea, profitând de timpului dedicat copilului, părinții pot găsi aici recomandări cu ajutorul cărora pot trece peste momentele mai dificile din timpul zilei, de la ieșitul pe ușă dimineața, la adormitul seara (ce nu de puține ori pot reprezenta o provocare). Laura Markham a inclus aici sfaturi si pentru părinții care au acasă copii mai dificili sau necomunicativi.

În cea de-a treia parte, autoarea propune o schimbare de abordare – să înlocuim controlul cu îndrumare. De foarte multe ori, diferența dintre cele doua, din perspectiva părintelui, poate fi destul de fină și insesizabilă. Însă copiii sunt foarte sensibili și reacționează uneori instinctiv când se simt controlați împotriva voinței lor.

Părinții sunt îndrumați să acorde o atenție mult mai mare dezvoltării inteligenței emoționale (EQ) a copiilor, ca bază a creșterii unor oameni încrezători, empatici, capabili să își identifice și să își exprime sentimentele într-o manieră controlată. Găsim aici sfaturi pentru cultivarea inteligenței emoționale, pentru abordarea crizelor de plâns, propuneri de jocuri pentru cultivarea emoțiilor.

Laura Markham a dedicat o bună parte din acest capitol disciplinei – de ce pedepsele nu funcționează, de ce ”disciplinarea” copilului nu este o soluție pe termen lung și cum putem face să ne îndrumăm copiii să își dorească singuri să se poarte frumos.

”Dacă doriți un copil cooperant, moral, autodisciplinat, în care puteți avea încredere chiar și în adolescență, nu trebuie să îi pedepsiți niciodată. Fără palme la fund, fără pauze de disciplinare, fără țipat, fără consecințe impuse de părinți. Serios! Nici un fel de pedepse.” (pag. 142)

Copiii au nevoie de limite! Este datoria noastră, ca părinți, să le comunicăm și să le impunem atunci când este cazul (și nu de puține ori chiar trebuie să facem asta, împotriva voinței celor mici). Însă este foarte important ca aceste limite să fie puse cu blândețe, ferm și cu empatie, pregătindu-ne (noi ca părinți) și acceptând protestele copiilor atunci când nu sunt de acord cu ele.

”Nu poți, de fapt, să obligi pe nimeni să facă ceea ce nu vrea. Copilul îți împlinește cerințele datorită relației puternice de încredere și afecțiune dintre voi. Cealaltă opțiune este, desigur, frica, o motivație eficientă pe moment. Dar pentru că trebuie să intensifici mereu amenințările, frica devine din ce în ce mai puțin eficientă cu timpul. Iubirea, prin opoziție, devine o motivație și mai eficientă odată cu trecerea timpului.” (pag. 175)

În ultima parte din acest capitol regăsim recomandări privind sprijinirea și încurajarea constructivă a copilului pe măsură ce își dezvoltă diversele abilități, specificei fiecărei categorie de vârstă – de la etapa ”fac singur” până la explorarea pasiunilor.

După cum am mai spus, autoarea a prezentat în acest material multe sfaturi punctuale, din care părinții pot alege să le aplice pe cele care li se potrivesc cel mai bine. Chiar este o carte foarte bună!

Recunosc că secțiunile dedicare copiilor de vârstă școlară (6 – 9 ani) le-am frunzărit în diagonală, pentru că nu mă interesează în mod particular în acest moment. Însă cu siguranță voi reveni asupra lor peste câțiva ani. 🙂

Pe alocuri am mai întâlnit greșeli de traducere sau tipărire (am rămas la o pagina cu o frază neterminată și necontinuată pe pagina următoare 🙂 ), însă nimic deranjant.

Din temele prezentate, nu am înțeles prea bine cum stă treaba cu tantrumul programat – un moment potrivit când simțim o încărcătură emoțională mai mare la cel mic, să îl provocăm să se descarce atunci când avem și noi dispoziția și disponibilitatea de a-i fi alături pentru a depăși momentul.

Însă, pe de altă parte, eu nici nu am avut de-a face cu multe tantrumuri de la Sebi (le pot număra pe degetele de la o mână). Din câte se pare, el se detensionează prin râs – atât plânsul cât și râsul eliberează aceleași substanțe din organism, responsabile pentru starea de bine de după. 😉 Avem în fiecare zi sesiuni de râs puternic, uneori provocate, alteori 100% provenind din activitățile noastre. Lucky us! 😀

Să las la final încă un motiv pentru care mi-a plăcut această carte. Mi-am dat seama că, fără să am lista de sfaturi în față, am urmat multe din acestea. Aș spune că le-am urmat nativ, însă nu a fost chiar așa – abordările pe care le-am aplicat cu Sebi au la bază toate materialele parcurse și, mai ales, analiza continuă pe care eu am făcut-o cu mine însămi, asupra experiențelor proprii.

Sebi este un copil fericit. Iar eu, da, sunt un părinte liniștit. (Cam obosit, dar liniștit. 🙂 )

 

Doriți să cumpărați cartea? Încercați aici:

 


 

Pe 13 mai, Laura Markham vine la București pentru a susține două conferințe dedicate părinților preocupați de dezvoltarea armonioasă a copiilor: Cum să devii un părinte blând și Cum să crești un copil inteligent emoțional.

Dacă doriți să vă înscrieți la aceste conferințe, găsiți AICI mai multe detalii. 😉

 


 Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter (dreapta-sus). 😉 Enjoy!

9 comments to Review carte – Părinți liniștiți, copii fericiți

  • Adina  says:

    Am inceput-o si eu, m-a prins bune de tot!

  • eumiealmeu  says:

    După ce o citește soțul tău, o împrumuți cuiva? În speță, mie… ! 🙂 🙂 🙂

    • Elena Munteanu  says:

      Tare mi-ar placea sa isi faca sotul timp de ea 🙂 Acum s-a abonat sora-mea. Vorbim dupa ce-o termina-o ea.
      Oricum, e o carte buna buna de avut in casa si de revenit din cand in cand. 😉

  • Alina Sas  says:

    Si eu am rasfoit-o, dar vreau s-o reiau.
    Multumesc pentru rezumat, mi-a reaprins pofta 🙂

    • Elena Munteanu  says:

      Spor la citit! Sunt sigura ca te va prinde 😉

  • Eliza  says:

    Este o carte minunata, un fel de carte de capatai a educatiei cu blandete.

    • Elena Munteanu  says:

      De felul meu sunt destul de critica (sa nu zic “carcotasa”). Stau cu antenele intinse sa prind ceva ce nu se potriveste cu parerile personale… Dar aici, taaaare greu a fost 🙂

  • Unicornul albastru  says:

    Multumesc. Foarte utila recenzia, mai ales pt persoane ca mine, care nu au prea mult timp la dispozitie pt a citi volumele integral.

    • Elena Munteanu  says:

      Chiar merita citita integral aceasta carte! 😉

Leave a Reply