Evenimente Review-uri

Spectacol – “Flautul Fermecat”

07/02/2016
Flautul Fermecat

După cum ne-am propus săptămâna trecută, weekendul acesta am mers cu prichi la operă – Flautul Fermecat.

Să încep cu concluzia – SUCCES MAXIM! 🙂

Pe site, vârsta recomandată este de 7 ani, așa că înainte de a comanda biletul am dat un telefon. Au răspuns foarte repede și au fost foarte drăguți. Mi-au spus că depinde mult de copil – ei au făcut spectacolul cu muzică interesantă, cu costume colorate, cu personaje care coboară de pe scenă, tocmai pentru a le capta atenția chiar și celor mai micuți.

În plus, mi-au recomandat să cumpăr un singur bilet, să îl țin pe pui în brațe. De fapt, nici să fi vrut să îl pun separat pe un scaun nu s-ar fi putut – el micuț si ușurel, scaunele din acelea care se ridică, plăcințică se făcea.

Pentru noi, ar fi fost ideală o oră puțintel mai devreme – spectacolul începe la 11. Dar e de înțeles – copiii puțin mai mari cred că nu mai au somn de prânz. 🙂

Sâmbătă dimineață l-am cocoțat pe prichi în spate (yep, Bumbo standard încă își face treaba foarte bine) si am pornit cu metroul. Pentru că am plecat puțin cam târziu, de când am ieșit la Crângași și până am ajuns la operă am cam slăbit vreo 3 kg…

Am ajuns la 11:05, fix când începea spectacolul și ne-au primit fără probleme. Așa că dacă veți merge, aveți grijă să fiți punctuali – sala plină de copii nu prea are răbdare să aștepte ”sfertul academic”.

Am avut loc în primul rând, într-un colț – totul s-a văzut (și auzit) foarte bine. Prichi a stat în brațele mele, extrem de atent și încântat de tot ceea ce a văzut pe scenă. Muzică de calitate, costume colorate, decoruri frumoase – totul ne-a plăcut foarte mult.

Sebi are un simț al ritmului extrem de bine dezvoltat. Atunci când îi place o melodie, bate ritmul cu mânuța sau cu piciorul (și îl ține foarte bine). Aproape tot spectacolul, picioarele lui nu au stat locului. 🙂

El este oarecum obișnuit cu acest gen de muzică. De când era în burtică ascultam prin casă – am colecția aproape completă „Mari compozitori“. Acum, când mergem spre / de la grădiniță, în mașină ascultăm Radio Muzical.

După momente muzicale mai deosebite, Sebi aplauda împreună cu restul sălii (fără să îi spun eu să o facă). 🙂 A fost absolut delicios.

A avut câteva momente când s-a cuibărit la sânul meu – mai ales în momentele de teatru fără prea multă mișcare scenică. Ba chiar la un moment dat dădea să închidă ochii. 🙂 Am reușit fără prea mare efort să îi redirecționez atenția către scenă. Per total, aș zice că a stat captivat cam 80% din timp.

De câteva ori personajele au coborât de pe scenă și s-au plimbat printre rânduri – noi fiind fix în colțul scenei, Sebi le-a putut saluta pe fiecare în parte. 🙂 Încântare maxima!

Spectacolul a durat puțin peste o oră (cam la limita atenției pentru vârsta lui), dar a fost foarte ok. După spectacol, copiii pot merge în culise și pot interacționa mai mult cu personajele (este bilet separat pentru această activitate). Sunt sigură că lui Sebi i-ar fi plăcut foarte mult, însă mai așteptăm să crească, să nu mai fie condiționat de somnul de prânz. Sau, poate se va face vreun spectacol la o altă oră, mai potrivită pentru el.

Din firul poveștii nu cred că a înțeles mare lucru. Nu recomand evenimentul celor care sunt extra-sensibili la teme precum omorârea unui balaur, o regină puțin malefică, un complot pentru o crimă, o mamă care se supără pe fiica ei etc. 😀

La plecare am cumpărat și cartea editată de operă, în care putem citi povestea, personajele, distribuția etc. Prichi o răsfoiește cu plăcere și își amintește râzând de spectacol.

Prețul biletului mi se pare destul de mic comparativ cu tot ceea ce a oferit spectacolul, calitativ. Sincer, aș fi dispusă să plătesc mai mult fără nicio reținere. Chiar merită!

Așteptăm cu mare interes următorul spectacol!


Sursa foto – www.operacomica.ro

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply