Parenting

Un copil agitat, o mamă obosită, un moment victorios

12/12/2018
copil agitat

Serile trecute am avut parte de un moment din acela victorios (și rar) când am ajuns de la miorlăit de…

“Eu nu viau să fac baieeeee!”
“Eu viau la deseneeeeee!”
“Eu nu viau să tai unghiileeeeee!”
“Eu sunt neivos și supăiat pe tine, mami, și nu viau să te ascult!!”

până la…

 “Mami, piomiți că îmi tai unghiile în seaia asta?”

A făcut și baie.
S-a spălat pe cap.
La desene nu s-a uitat.
Unghiile sunt tăiate.
M-a așteptat cu o porție de iubăreală după ce am terminat (cu greu) adormirea soră-sii – deci nu cred că a mai fost supărat pe mine. 😀

copil agitat

Cum am reușit asta?

Au fost vreo 15 minute (chiar sunt minute lungi, dacă stai cu ceasul în mână și aștepți să treacă timpul) în care…

 

  1. ”Oh, nu din nou… Zău, nu acum…”

Mi-am dat ochii peste cap și am oftat adânc, inima a început să îmi bată și mai tare iar în minte îl rugam să nu îl apuce acum agitația AIA.

Zău, mă simțeam atât de rău, abia scoteam sunete de durere de gât, capul îmi bubuia și… nu aveam starea pentru AȘA CEVA…

Nici tata-lor nu era acasă să i-l pasez…

 

  1. Ce opțiuni aveam?

Varianta cea mai ușoară pe moment:

  • să îl mai las (încă) o zi fără baie (dar nu mă întrebați când o făcuse pe ultima…)
  • să nu îi tai unghiile de-a dreptul murdare
  • să îl las la desene animate (el zicea măcar la unul, dar după aia mai desprinde-l de acolo dacă mai poți… fără altă revoltă)
  • să îl las în legea lui până o ajunge tata-lor să îl preia (în cap mi-l punea, că și el venea târziu și era superrrr obosit)

Dar… m-am mai gândit și la ce ar pricepe copilul (de aproape 5 ani!) din asta?

  • că primește ce poftește (și nu poftește bine) după ce se miorlăie și se supără pe mine și mă amenință că nu o să mă mai asculte niciodată
  • că e în regulă să stea cu unghiile negre (desigur, mănâncă adesea cu mâna și își bagă degetele în nas până la cot)
  • că de la tati va obține ce mami îi refuză (sau na, măcar spera copilul)

Mi-a plăcut mult că micuțul a spus cu subiect și predicat că este nervos și supărat. 😀 Din câte am tot citit până acum e de bine (și e mare lucru să poată face asta).

 

  1. Pregătirea (mea)

Am început cu o pauză. Îmi venea să îl iau de o aripă și să îi spun ceva de genul ”dacă nu te potolești, atunci…”. Însă am tras aer în piept și mi-am luat câteva minute pentru mine, să mă liniștesc (timp în care el continua miorlăitul).

Am luat un Nurofen și un Strepsils, am aruncat-o în cadă la bălăceală pe cea mică – măcar ea să se distreze acolo cât încerc gestionez eu revolta celui mare (oricum totul se întâmpla în baie, deci singură-singură nu o lăsam).

În timpul ăsta am trecut în revistă cam cum a fost ziua prichindelului…

  • jumătate de zi a fost de la o bunică, la un bunic, la altă bunică unde, desigur, i s-a suflat în fund a fost foarte alintat (nu știu cum o fi la voi, însă după un weekend petrecut la bunici ne trebuie o săptămână de de-bunicizare)
  • a mâncat o prăjitură cu cremă de ciocolată (întreagă, că așa i-a tot insistat bunica)
  • a dormit o oră în mașină, fiind extrem de obosit
  • am aterizat la o petrecere la un loc de joacă unde a fost extaziat de atâta distracție și voie bună și animator și copii
  • a mâncat o altă bucată de tort la petrecere, desigur
  • când am ajuns acasă m-am grăbit să mă ocup de soră-sa (care avea o bombă atomică în scutec și era plină de mâncare în păr)

Acum, după așa o zi nebună și extaziată, ce să îi cer eu copilului? Să aibă răbdare și să facă pur și simplu ce îi ceream?

Neaaaahhh!

copil agitat

  1. Abordarea

El s-a băgat într-un lighean de rufe și și-a pus un altul în cap. Îmi spunea că se va duce să deschidă televizorul chiar dacă eu îi refuzasem asta, însă nu pleca de acolo. Doar miorlăia.

Eu m-am așezat pe jos lângă el și l-am rugat să se uite la mine în ochi când îmi vorbește și când îi vorbesc. Cu cea mai sinceră expresie a mea i-am spus că îmi este rău, că nu mă simt bine deloc, că sunt foarte obosită și că am nevoie de ajutorul lui. I-am spus că am nevoie să coopereze cu mine astfel încât să mergem cât mai curând la odihnă pentru că era târziu.

L-am rugat să ne uităm împreună la unghiile lui și l-am lăsat să observe că sunt negre. L-am întrebat ce crede că este negreala aceea și pe unde ajung degetele de-a lungul zilei. Mai ales că a doua zi avea să meargă la grădiniță și putea răspândi bacteriile și colegilor săi.

Știe singur că unghiile se taie cel mai bine când sunt umede, după o baie. Mai mult, am plusat cu niște clăbuci în cadă (asta e, i-am oferit câțiva stropi dintr-un gel de duș cu miros frumooooos).

I-am spus că îl înțeleg că este supărat și că ar vrea să se mai uite la desene. Însă ne-am uitat împreună la ceas și am văzut că este destul de târziu. Desenele în plus îi produc agitație suplimentară, pe lângă agitația pe care o simte în corp de la tot zahărul băgat de-a lungul zilei. Se recunoaște singur când are o agitație ce nici lui nu îi place și știe despre efectele zahărului în exces (dar asta nu înseamnă că îl refuză…).

Pe scurt, ce am făcut?

  • am menținut limitele (fără desene, cu baie, cu unghii tăiate)
  • am înțeles de unde îi vine starea agitată și nervoasă
  • am avut răbdareeeee, am explicat și răs-explicat cu calm
  • l-am implicat în găsirea răspunsurilor, împreună

 

  1. Deznodământul

Nu că ar fi avut de ales, dar cumva s-ar părea că toate alegerile au fost ale lui.

  • Eu i-am propus baia cu spume din gelul meu de duș cel nou și după ce ”Hmmmm… să mă gândesc… Da, bine, am luat o decizie – viau baie cu spume!” În timpul ăsta îi apărea un zâmbet dulce.
  • ”Dai mâine pot să mă uit la desene, mami? Da?” (Desigur! Mâine!) Și rânjește satisfăcut cu gândul la distracția de a doua zi.
  • “Mami, piomiți că îmi tai unghiile în seaia asta? Și să cuieți bine toată mizeia, da?” (Desigur! Asta chiar m-a luat prin surprindere!)
  • ”Mami, după ce o adoimi pe Anastasia viei să jucăm un joc de cărți cu mine? Până atunci îmi fac ordine în mateiaie că este cam dezoidine la mine în cameiă.” (Paf! Asta a fost bonus neașteptat și nesolicitat! Dar așa mi-a cerut copilul timp împreună, pentru conectare.”)

 

Phew! Chiar a fost o victorie la care, sinceră să fiu, nu îndrăzneam să sper. 😀

 


 

Vrei să fii la curent cu ultimele articole postate? Ne poți urmări pagina de Facebook sau te poți abona la newsletter. 😉 Enjoy!

 

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.